Studiile genetice confirmă legătura între vitamina D şi scleroza multiplă

Un studiu genetic realizat la Universitatea McGill, Canada a confirmat legătura între nivelul scăzut de vitamina D şi riscul crescut de scleroză multiplă, o constatare care ar putea conduce la un tratament mai bun şi la o terapie de prevenire.

Scleroza multiplă, o boală autoimună debilitantă, care afectează nervii din creier şi măduva spinării, nu are cauză cunoscută şi nici tratament pentru vindecare. Afectează aproximativ 2,3 milioane de oameni din întreaga lume, provocând vedere înceţoşată, vorbire neclară, tremor, oboseală extremă, probleme de memorie, paralizie şi orbire.

Oamenii de ştiinţă care au studiat ADN-ul a aproape 34000 de participanţi, au identificat patru variante în codul genetic care au fost strâns asociate cu un marker de vitamina D din sânge.

Vitamina D generată de lumina Soarelui este convertită în organism în markerul de sânge 25-hidroxivitamin D (25OHD). Acesta este apoi convertit în forma "activă" a vitaminei, calcitriol, care acţionează ca un hormon puternic. Nivelul de 25OHD în sânge este considerat cel mai bun indicator al stării clinice a unei persoane privind vitamina D.

Studiul a constatat că persoanele cu un nivel de vitamina D mai mic, din cauze genetice, se confruntă cu un risc dublu de a avea scleroză multiplă, care este de multe ori diagnosticată între vârsta de 20 şi 50 de ani.

Rezultatele arată că, dacă un copil se naşte cu gene asociate cu deficit de vitamina D, este de doua ori mai probabil faţă de alţi copii să dezvolte scleroza multiplă ca adult. Acest lucru ar putea fi din cauză că deficitul de vitamina D provoacă scleroză multiplă sau, eventual, pentru că există alte interacţiuni genetice complexe.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Un hormon permite bacteriilor intestinale să vorbească cu creierul

Există dovezi care leagă funcţia creierului de compoziţia bacteriilor intestinale, dar modul în care funcţionează această relaţie este încă un mister.

Calciul ar putea fi răspunsul la infecţia cu Clostridium difficile

Cercetătorii de la University of Michigan Medical School şi United States Food and Drug Administration au descoperit că o bacterie periculoasă, capabilă să provoace infecţii intestinale grave, este declanşată de excesul de calciu din mediul inconjurator, însă factorul de declanşare poate oferi şi remediul.

Bacteriile intestinale ar putea fi cauza unor boli autoimune

Cercetătorii de la Universitatea Yale din New Haven, Statele Unite, au descoperit că bacteriile din intestinul subţire pot trece în alte organe şi pot induce un răspuns autoimun, ceea ce ar putea deschide o nouă cale de tratament pentru afecţiunile cronice autoimune, cum ar fi lupusul sistemic şi boala hepatică autoimună.

Niveluri scăzute de magneziu fac vitamina D ineficientă

Vitamina D nu poate fi metabolizată fără suficiente niveluri de magneziu, ceea ce înseamnă că vitamina D rămâne stocată şi inactivă, potrivit unui nou studiu efectuat la Lake Erie College of Osteopathic Medicine, Statele Unite.

Calciul poate juca un rol în dezvoltarea bolii Parkinson

O echipă de oameni de ştiinţă a constatat că calciul poate să medieze interacţiunea dintre structurile mici membranoase din interiorul terminaţiilor nervoase şi alfa-synucleina, proteina asociată cu boala Parkinson.

Ceapa ar putea ajuta la combaterea rezistenței la antibiotice în tuberculoză

Cercetătorii britanici consideră că proprietăţile antibacteriene ale extrasului din ceapa persană ar putea creşte efectele tratamentului antibiotic existent în cazurile de tuberculoză.