Știință
O echipă de cercetători americani a descoperit că ADN-ul unei specii obișnuite de viermi pare să fie rezistent la radiațiile din zona de excludere a Cernobîlului. »
Cercetătorii brazilieni au analizat țesuturi umane de diferite nuanțe obținute în timpul intervențiilor chirurgicale și au constatat că lumina nu poate trece de pielea mai închisă la culoare la o intensitate mare, ceea ce poate afecta terapiile și, de asemenea, diagnosticul. »
Densităţile moderate ale bovinelor şi erbivorelor sălbatice pot coexista durabil. »
Universitatea din São Paulo, Brazilia, a creat un compozit din reziduul uscat de la prelucrarea trestiei de zahăr, care poate înlocui petrolul în producţia de plastic. »
Cercetătorii au descoperit o nouă parte a corpului uman, o reţea de spaţii pline de lichid în ţesuturi, care nu au mai fost văzute înainte. »
Plesiosaurii au fost în mod special înotători. Aceşti "saurieni cu zbaturi", care au dispărut de-a lungul timpului, s-au propulsat prin oceanele lumii, folosind un "zbor subacvatic", asemănător cu ţestoasele şi pinguinii de mare. »
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Basel, Elveţia, au descoperit că bacteriile, deşi fără organe senzoriale, au simţul atingerii care le permite să recunoască suprafeţele şi să răspundă la stimuli mecanici. »
Un studiu realizat la University of Adelaide's School of Biological Sciences, Australia, a dezvăluit că o broască cunoscută sub numele de Beelzebufo Ampinga, care a trăit în Madagascar acum 68 de milioane de ani, era un ucigaş de dinozauri. »
O nouă specie de şobolan gigant a fost descoperită în Insulele Solomon. Aceasta trăieşte în copaci, are o lungime de aproximativ 45 centimetri și are dinţi atât de ascuţiţi că pot străpunge o nucă de cocos. »
Balenele albastre sunt cele mai mari animale care au existat vreodată pe Pământ, dar relativ recent au ajuns aşa mari. »
Oamenii de ştiinţă au descoperit o specie de furnici care îşi salvează soldaţii răniţi şi îi aduc acasă să se recupereze. »
Un nou studiu a descoperit creşteri majore ale umidităţii mediului care au avut loc chiar înainte de extincţia în masă a speciilor megafaunei, cu 11000-15000 de ani în urmă. »
Un studiu realizat de psihologii de la Universitatea de Stat din New York stabileşte o corelaţie între durata căscatului şi numărul de neuroni. »
Doisprezece "noi" tipuri de nori, inclusiv rarii nori ondulatorii (asperitas), au fost recunoscuţi pentru prima dată de către Cloud Atlas International. »
Puii unor dinozauri mâncau carne, apoi pe măsură ce creşteau îşi pierdeau dinţii şi îşi foloseau ciocurile pentru a ciuguli plante. »
Cercetări recente, bazate pe foraje şi analiza rocilor, arată că asteroidul care a şters dinozaurii de pe faţa Pământului în urmă cu 66 milioane de ani, a făcut suprafaţa dură a planetei să se mişte în sus şi în jos ca un fluid. »
Cercetătorii de la Universitatea Oxford, din Marea Britanie şi de la Universitatea Carlos III din Madrid, Spania, au constatat că pânzele construite de păienjeni transmit informaţii pe diferite frecvenţe. »
Girafele au fost considerate multă vreme o singură specie împărţită în mai multe sub-specii, dar un recent studiu al ADN-ului lor sugerează că patru grupuri de girafe nu au făcut schimb de material genetic pentru milioane de ani şi au evoluat în specii distincte. »
Atunci când vremea este fierbinte, cinteza-zebră din Australia cântă ouălelor şi aceste sunete schimbă ritmul de dezvoltare al puilor. »
Ultima populaţie de mamuţi lânoşi a dispărut în urmă cu aproximativ 5600 ani din cauza lipsei de apă potabilă, atunci când insula St. Paul din Alaska, pe care trăiau, a fost izolată de continent. »
Un nou studiu susţine că asteroidul care a lovit Pământul în urmă cu 66 milioane ani, cunoscut pentru faptul că ar fi dus la extincţia dinozaurilor, a lovit un întins câmp de petrol, care s-a aprins şi a umplut atmosfera planetei cu funingine. »
Noi descoperiri sugerează că faimoasa cooperare între păsările Honeyguide şi băştinaşii vânători de miere din Africa sub-sahariană este o conversaţie în două sensuri. »
Oamenii de ştiinţă de la laboratoarele LIGO au confirmat existenţa undelor gravitaţionale despre care Albert Einstein vorbea acum o sută de ani. »
O erupţie vulcanică, cu potenţialul de a aduce umanitatea într-o stare de pre-civilizaţie s-ar putea întâmpla în următorii 80 de ani. »
O echipă de cercetători de la Universitatea din Stockholm, Suedia, au descoperit că placa de gheaţă scandinavă a jucat un rol mult mai important decât se credea anterior, în debutul perioadei reci cunoscută sub denumirea de Ice Age. »
Când un urs leneş, într-o grădină zoologică, se uită în ochii tăi ca şi cum ar spune: "Hai, te rog, dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame ..." ar putea face acest lucru numai pentru a-şi da importanţă şi a te manipula. »
Un nou studiu realizat cu sprijinul Universităţii de Stat din California, arată că există o legătură între capacitatea oamenilor de a spune o minciună şi nevoia lor urgentă de a urina. Cei care trebuie să-şi controleze vezica fac mai bine o înşelăciune. »
Cercetările Departamentului de Biologie Cognitivă de la Universitatea din Viena arată că, corbii pot rezolva sarcini care necesită atât coordonare cât şi cooperare, abilităţi despre care se credea că le au doar oamenii, cimpanzeii şi elefanţii. »
Cercetătorii de la Universitatea din Briston, Marea Britanie, au descoperit că acum 73000 de ani, prăbuşirea vulcanului Fogo din Capul Verde a provocat un mega-tsunami cu o înălţime de 170 metri. »
Harta codului genetic al caracatiţei, realizată pentru prima dată de cercetători, a dezvăluit o creatură atât de ciudata că ar putea fi un "extraterestru". »
Primul cântat al cocoşilor nu este o istorie, ci un privilegiu de lider, potrivit unui studiu publicat recent de cercetătorii japonezi. »
O descoperire uimitoare ar putea rescrie manualele, după ce paleontologii au găsit accidental sânge şi ţesuturi moi conservate în fosile de dinozaur. Dacă se dovedeşte a fi adevărat, ştiinţa aşteaptă răspunsul la vechi întrebări, inclusiv dacă putem învia dinozaurii. »
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Keele University şi University of Sussex din Marea Britanie, sugerează că scăderea numărului de albine se datorează demenţei cauzate de contaminarea cu aluminiu, un element chimic implicat în maladia Alzheimer la oameni. »
Cercetătorii elveţieni au reuşit să restabilească vedere la şoareci care suferă de retinită pigmentară, o boală ereditară şi incurabilă, care afectează două milioane de oameni din întreaga lume. »
German Nation Metrology Institute (PTB) din Braunschweig a decis să găsească o nouă formulă pentru măsurarea unui kilogram. »
Mastodonţii a dispărut din regiunile arctice din Alaska şi Yukon înainte de sosirea primilor oameni în America de Nord, care nu au contribuit la dispariţia acestor veri ai mamuţilor şi elefanţilor. »
Prima zi a celei de-a doua ediţii a Festivalului Ştiinţelor Bucureşti 2014 va fi marcată la Muzeul Naţional de Instorie naturală "Grigore Antipa" cu o conferinţă despre entomologie ca metodă veridică în cadrul expertizelor criminalistice. Intrarea este gratuită. »
Cea mai cuprinzătoare evaluare a oaselor şi uneltelor rămase de la neanderthalieni arată că aceştia şi oamenii moderni au trăit unii lângă alţii mai bine de 5000 de ani. »
Contrar părerilor de până acum se pare că, coţofenele nu sunt atrase de obiectele strălucitoare şi nu fură în mod obişnuit lucruri mici, cum ar fi bijuterii, susţine un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie. »
Mamiferul, descoperit la marginea deşertului namibian, la baza podişului Etendeka, are coada lungă, corpul cu blană ruginie şi urechi rotunde, un nas ca trompa unui elefant şi e de mărimea unui şoarece, lung de numai 9 cm. »
