| Editura Global Info / Literatură |
Ion Luca Caragiale
Antologie...
Sunt în lume amatori de fel de fel de colecţiuni curioase — şi multe am văzut, de valori incalculabile.
În clasele primare, odinioară, cunoşteam un băiat care avea o colecţie de peste cinci mii de nasturi; mai târziu, am admirat la un tânăr zeci de albumuri pline de fotografii de femei frumoase; apoi, la un bărbat, două colecţiuni: una, de cărţi poştale ilustrate, şi alta, de cărţi de citit, strânse încet-încet, de pe la prieteni uituci, unele neilustrate.
Acum, în urmă, am făcut cunoştinţa unui domn care posedă o colecţie de scrisori anonime — cea mai preţioasă desigur din câte, felurite, mi-a fost dat să văd... De la soaţă pe ale soţului, de la părinţi pe ale copiilor, de la soacră pe ale ginerelui, de la stăpâne pe ale slujnicelor — ori, viceversa; unele cumpărate, altele dăruite, altele subtilizate; în fine — de unde, cum, cu ce răbdare, cu câte sacrificii le-a adunat — numai el ştie... Cunoscându-i slăbiciunea, i-am dus şi eu o anonimă, primită zilele trecute, în care o veche prietină (indubitabil, e dumneaei), iscălind „câţiva admiratori de odinioară", mă picneşte, vorba de pe vremuri, la coada işlicului... Posesorul colecţiei mi-a mulţumit; dar, deşi l-a primit, n-a rămas, cum m-aşteptam, destul de încântat de specimenul meu...
— Ei! mi-a zis; în genul ăsta, am mult mai picante.
— Tocmai d-aceea doresc să văd şi eu mai de aproape colecţia d-tale şi, dacă-mi permiţi, să copiez câteva...
— Bucuros, îmi răspunse el; trebuie însă să te ajut, fiindcă d-tale, mai puţin cunoscător în materie, ţi-ar veni greu să faci repede o bună selecţie din atâtea pachete.
— Domnul meu — îl întreb, după ce-i mulţumesc de atâta amabilitate — cum îţi explici d-ta obiceiul ăsta de a scrie scrisori anonime?
— E foarte uşor de explicat... Pe de o parte, lipsa de ocupaţie serioasă şi de griji proprii; pe de alta, ceva mai adânc... Exigenţele sociale paralizează adesea francheţa onestă; un individ nu le poate uşor înfrânge în orce moment; în faţa lor devine laş; poate însă avea curaj să fie franc pe ascuns. E greu să arunci cu noroi în obrazul cuiva când îl întâlneşti ziua-n amiaza mare faţă în faţă-n lume; noaptea însă, după spartul luminaţiilor, pân îmbulzeală, poţi să-l murdăreşti pe la spate de sus până jos... Va bănui aproape sigur pe cine l-a murdărit: atât mai bine! te ştie fără a-ţi putea cere socoteală... Şi mai ales sexul slab, mai delicat, are nevoie de anonimat, ca să-şi poată descărca sincer şi leal tot fundul sufletului...
Nu i-am prea înţeles bine explicaţia, şi, fără a mai discuta, m-am mărginit a lega câteva flori din grădina lui într-un buchet... îl dedic blondei anonime care mi-a scris sâmbătă, în ajunul învierii; i-l dedic, în speranţa că, după modelele acestea, îmi va scrie în curând mai picant ca la prima încercare — încai, nu numai dumneaei şi eu să avem mulţumire, ci şi posesorul colecţiei clasice, atât de cunoscător şi, prin urmare, de pretenţios în materie... Iată.
*
Preastimată doamnă, nu toate mamele sunt devotate cum sunteţi dv., ceea ce ar trebui să le fie tot ce e mai sacru. Şi eu sunt tată de familie, vă-nţeleg şi vă admir. De aceea, în interesul scumpei dv. copile, aşa de castă, dar totuşi orbită de un amor nenorocit, mă grăbesc a vă pune în vedere că acela căruia vreţi să-i încredinţaţi viitorul ei este un om pierdut. Pe lângă viţiul alcoolismului şi al variaţiei în ultimul grad, a fost şi în spital şi are şi patima foiţelor, care, în calitatea sa de mânuitor de bani publici, poate, desigur, îl va duce la ultima treaptă, pe banca infamiei, condamnat de justiţie pentru atât de colosale delapidări, ca mulţi alţi nenorociţi de această tristă speţă. Mi-am împlinit misiunea în conştiinţă. Rămâne ca dv., ca mamă devotată, înainte de a face pasul fatal, să avizaţi cu perspicacitate. (iscălit) Un bun tată de familie.
*
(De aceeaşi mână, pe acelaşi fel de hârtie şi cu aceeaşi cerneală; cu aceeaşi dată pe stampila poştei.)
Tânărule, eşti în vârsta frumoasă a iluziunilor, când inima se deschide ca o floare cu toată sinceritatea... Onest, activ, fără nici un viţiu, virtuos, apreciat de superiori, iubit de inferiori, viitorul îţi surâde. Nu mai poţi trăi singur; doreşti, după ce ţi-ai cucerit o frumoasă situaţie prin propriile merite, ca fiu al operelor d-tale, şi eu cel dântâi te stimez pentru asta, să ai o soţie dulce spre a împărtăşi, la căldura căminului conjugal, bucuriile senine, şi, ca într-un mic paradis intim, a avea în jurul d-tale fructul amorului onest, micul îngeraş, care să te încânte cu zâmbetele şi cântecele sale... Iată un sublim ideal; dar... este un dar... de la paradisul închipuit şi până la infernul real, nu este, vai! decât un pas! Gândeşte bine în ce familie intri. Mama, o bătrână cochetă, care a ruinat doi bărbaţi. Zestrea promisă, o minciună sfruntată, nemaiavând decât şandramalele îngropate la Credit şi pensia nenorocitului căzut victima luxului şi desfrâului lor; căci mama denaturată a încurajat apucăturile fiicei — ce naşte din pisică — iar aceasta mai poate în orice caz face carieră romantică, dar nu copii. Întreabă pe omul ştiinţei, un mamoş, dacă o pretinsă demoazelă de 28 de ani, care până azi are la activul ei trei-patru avorturi clandestine, cunoscute de toată lumea, mai are şanse a deveni mamă. Ia bine seama! Luxul şi devergondajul atâtor femei de această tristă speţă au aruncat pe mulţi mânuitori de bani publici, naivi ca d-ta, în braţele prăpastiei dezonoarei! Mi-am împlinit misiunea în conştiinţă. Rămâne ca d-ta, tânăr luminat, înainte de a face pasul fatal, să avizezi cu perspicacitate. (iscălit) Un binevoitor matur.
*
Stimate domnule, d-ta munceşti la ţară pe ploaie şi pe arşiţă, asudând ca un biet hamal; iar consoarta d-tale îi trage la Franţişbat checocuri apilpisite cu baronii cu pinteni, şi pe urmă, noaptea pe lună, în otomobil, sus la munte... Să vă dea Dumnezeu şi copii, că stare v-a dat destulă! (iscălit) Un chelner de la Kurhaus din Franţisbat.
*
(Mână, hârtie, cerneală, stampilă, aceleaşi.)
Stimată doamnă, d-ta te canoneşti la cură de apă minerală, exilată în Franţişbat, iar boierul d-tale face cură de şampanie la Lăptărie, cu marchizele apilpisite, cu taraful lui Ristache Ciolacu şi cu cinci muscali cu cauciuc cu zece franci pe ceas până la ziuă... Să-ţi trăiască scumpul bărbăţel! (iscălit) Un chelner de la Lăptărie.
*
Cher Monsieur, est-ce que les superbes cornes dont votre charmante epouse, la petite Esméralde, vous coiffe, avec la collaboration si assidue de votre brave neveu, Monsieur le sous-lieutenant de Petits-Rouges, Arthur, ne vous gênent point lorsque, le soir, vous vous mettez au lit? Dites-nous, s'il vous plaît... Si elles ne vous gênent pas du tout, tant mieux! Nous vous souhaitons un doux dodo! (iscălit) Plusieurs voisins curieux.
(Pe româneşte: Dragă domnule, spune, rogu-te, când te aşezi seara în pat nu te supără mândrele coarne cu care te-mpodobeşte iubita soţie, Smărăndiţa, cu colaborarea atât de stăruitoare a bravului d-tale nepot, d. sublocotenent de roşiori, Artur? Dacă nu te supără de loc, atât mai bine! îţi dorim să faci nani frumos! (iscălit) Mai mulţi vecini curiosi.)
*
Ilustre fruntaş, eu nu umblu niciodată cu plosca minciunilor; mi s-a părut degrădător să scrie un cetăţean independent anonime. Totuşi, azi, trebuie să recurg la asta, ceea ce în principiu detestez; dar ţiu, ca român, la dv., gloria partidului şi a ţării. Vă atrag deci atenţia asupra unui individ periculos care vă-nconjoară; acesta este d. Mandalache, ce-i mai zice şi Capsomanul, şi, în interesul partidului nostru, vă sfătuiesc a nu-i mai acorda încrederea nelimitată de care se bucură astăzi, jucând pe devotatul fidel; căci vă garantez că este spionul partidului contrar, plătit din fondurile secrete (ruşine!) o pot proba oricând cu documente zdrobitoare. Până atunci, trăiască partidul nostru! (iscălit) Un fanatic partizan al dv., alegător col. I de Cameră si Senat.
*
Doamnă directoare, eleva Lucy N., din clasa V, are o purtare urâtă în societate, conversând totdeauna intim cu ofiţeri şi elevi din şcoala militară pe Calea Victoriei chiar târziu; şi primeşte mereu poezii şi cărţi postale cu poze de amor, etc. etc. Pentru prestigiul şcoalei dar, vă denunţăm ca să luaţi urgent măsuri severe; aminteri, cu regret, vom fi silite a face reclamă ministerului relativ la tristul exemplu de imoralitate. (iscălit) Mai multe mame îngrijate.
*
Preacuvioase părinte Matache, ca să ştii cât ţi-a zburat din căldăruşă la 1 aprilie, întreabă pe Tanase rahagiul de câţi gologani a vândut rahat şi bastonache lui Giurgică, băiatul care ţi-a purtat căldăruşa; şi să-ntrebi şi pe tat'său, paracliserul: cine ţi-a şters basmaua cu ouă roşii, care a zburat când v-aţi încurcat la pelin, a treia zi de Paşti, cu partidul, în colţ la Savu, în odăiţă, pe-nfundatele? (iscălit) Un creştin enoriaş.
*
Sărut mâna, cuconiţă; prin această mică epistolă, venim să vă facem un denunţ, că alaltăieri, când a îngropat-o pe răposata cucoana mare, dv. nu ştiţi, c-aţi plecat cu cupeaua de la cimitir, şi aţi lăsat lui Ioniţă, feciorul dv. de încredere parale să dea la sârmanii cerşetori, şi el a luat toate paralele, şi la sârmanii cerşetori i-a înjurat şi nu s-a-ndurat să le dea nici măcar un franc de parale. Să ştiţi cine e domnul Ioniţă şi cum ţine la onoarea dv. (iscălit) Mai mulţi cari au asistat.
*
Domnule Jorj, desigur nu vei declara unde ai petrecut noaptea de vineri spre sâmbătă, căci ţi-e teamă, ca un laş, să nu-ţi spulbere creierii protectorul tău, a cărui casă o dezonorezi cu infama complice. Dar ai aflat, poate, că în aceeaşi noapte s-a întâmplat nenorocirea junei orfane Matilda G., cu a cărei mătuşe şi tutoare se ştie ce prietenie strânsă ai cultivat până la scandalul actual cu soţia maiorului... Sunt o persoană leală; nu voi a-ţi ascunde nimica; află dar că, tot astăzi, am înaintat parchetului alăturata scrisoare. Cred că de astă dată ţi s-a înfundat! nu-ţi mai rămâne decât să-ţi tragi singur un glonţ!
„Domnule procuror, un cetăţean care doreste să aducă un serviciu justiţiei imparţiale a ţării sale vă atrage serioasa atenţie asupra faptului că, în afacerea cadavrului Matildei G., d. Jorj P... n-a fost până acum citat nici ca informator, deşi sunt de notorietate publică relaţiile sale de până ieri cu tutoarea nefericitei victime. Vă asigur, totuşi, că numitul domn n-ar putea răspunde clar unde a petrecut în noaptea crimei misterioase; căci acasă n-a fost; a plecat de cu seara, afirmând că merge la Ploeşti pentru afaceri; dar desigur nu va putea dovedi că a fost acolo, căci a fost... în altă parte, de unde s-a-ntors a doua zi foarte emoţionat, în dezordine şi confuz, cum poate mărturisi chiar bătrâna lui mamă, care s-a speriat când l-a văzut; şi n-a ieşit trei zile din casă, dând ordine stricte să nu primească pe nimeni, că trage cu revolverul. În interesul instrucţiunii, mă abţiu deocamdată de a da acestea la lumina publicităţii. (iscălit) Un om de bine."
*
Domnule Nădrăgilă, suntem nişte persoane de gust, care te cunoaştem din vedere şi cărora ne erai oarecum simpatic până-n zilele trecute, când te-ai înţolit în costum complet de Paşti. Să crezi, domnule Nădrăgilă, că cu mult regret venim a-ţi scrie că eşti chiar ridicul în acele haine, si că o singură iluzie ne mai rămâne despre gustul d-tale: cum te ştim pârlit, poate nu l-ei fi cumpărat din biata lefşoară; ţi le-o fi dat cineva de pomană, de sărbătorile Paştelui... Să-i zici bodaproste şi să le porţi sănătos; dar să ştii că faci cu ele un efect caraghios, de care te deplângem, dragă domnule Nădrăgilă... Tot mai bine ai face să le păstrezi în gardirop, să aibă la vreme cu ce să te-ngroape! (iscălit) Câteva dame cărora le-ai fost odinioară simpatic.
*
Respectabile domnule Mache, băiatul dv. Lache din clasa II gimnazială, am onoarea a vă spune că o să aibă notă rea la conduită ca să rămâie repetent, pentru că înjură de grijanie şi de ceară foarte trivial, şi e dator la bragagiu, şi vinde cărţile la ovrei pe bulevard, scriind scrisori anonime la şcoala profesională de fete, şi fumează intimclub. (iscălit) Un bătrân amic sincer.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
