Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Dimitrie Bolintineanu

    Ţepeş şi solii

    Temerea domneşte peste Bucureşti;
    Popolul îneacă curţile domneşti;
    Căci doi soli veniră de la-mpărăţie
    Şi aduc lui Ţepes ştreang şi mazilie.
    Toţi boierii ţării veseli însoţesc
    Şi cu pompă mare spre palat pornesc.
    Tepeş îi primeşte într-a sa mândrie.
    Solii-naintează... — ,,Doamne, pace ţie!
    Însă încetează de a mai domni.
    Sau te pregăteşte astăzi a muri!"
    La aceste vorbe toţi sunt în unire
    Şi toţi trage pala spre a lui lovire.
    — ,,Ce? Şi voi, răspunde domnul turburat,
    Cu duşmanii ţării moarte mi-aţi jurat?
    Ascultaţi, voi, care mai aveţi simţire
    De români şi lacrimi în nenorocire!
    Viaţă şi domnie le nesocotesc
    Ale mele lupte vouă-o dovedesc;
    Însă ţiu la ţară, ţiu la neatârnare;
    Ţiu ca să-mi fac neamul lăudat şi mare!
    Am fost foarte aspru, şi-ale mele mâini
    Au vărsat atâta sânge de români!
    Dar al vostru sânge ce mi se tânjeşte,
    Îl plătea cu lacrimi cel ce vă vorbeşte.

    În mijlocul celor ce mă-nconjurau.
    Şi pe o coroană ţara lor trădau,
    Nu puteam într-altfel face eu unire,
    Ca să scap românii de a lor robire.
    Dară, braţu-acesta este sângerat,
    Însă-al ţării duşmani nu l-au cumpărat!"

    La aceste vorbe, ceata ostăşească
    Strigă cu poporul: ,,Tepeş să trăiască!"
    Speriaţi, boierii prin ferestre scap;
    Iar pe soli îi bate cu piroane-n cap.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA