Editura Global Info / Literatură

Dimitrie Bolintineanu

Făt-Frumos

Într-o zi cu dulce soare,
Drăgălaşul Făt-Frumos,
Prin troiene de ninsoare,
Trece mândru şi voios.
Pentru dalbe păsărele
Poartă arc săgetător,
Pentru fete tinerele
Poartă-n faţă flori ce-omor.
El zăreste-o porumbiţă
Cu cap mic şi poleit;
Şi, sub aripa-i liliţă,
Cu săgeţi o a rănit.
Pe troiene de ninsoare
Sângele s-a-mprăştiat
Şi la razele de soare
În flori dulci a înviat.

— ,,De-aş avea o fetişoară
Cu cosiţe gălbiori,
Rumenă şi albioară
Ca cel sânge scurs în flori,
Şi s-o fac să mă iubească
Măcar numai într-o zi;
Apoi moartea să sosească,
Că ferice aş muri!"
— ,,De te-i ţine de cuvinte,
Eu pe fată ţi-o voi da!"
Zice-ieşind ca din morminte
Un om negru în manta.

— ,,Dă-mi copila ce-mi lipseşte,
Într-o zi, apoi să mor!"
— ,,Ai cu mine ş-o găseşte,
Şi te-mbată de amor!"

Omul negru îl conduce
Sub o stâncă-ntr-un palat,
Către-o fată albă, dulce,
Precum el a fost visat
Rumenă şi albuliţă
Şi cu perii bălăiori,
Cu grumazi de porumbiţă
Şi cu flori pe sâniori.

— ,,Vin', cerească-nchipuire!
Strigă albul vânător,
Să mă-mbeţi cu-a ta iubire,
Apoi fericit să mor!"
Copiliţa ruşinoasă
Pleacă ochii suspinând
Şi pe fruntea ei frumoasă
Trece mâna-i cugetând.

    *

La palat e nuntă mare
Preoţi, oaspeţi sunt chemaţi,
Junii miri de desfătare
Şi de-amor sunt îmbătaţi.
Dar, minune negândită!
Omul negru a sosit.
— ,,Iată pofta-ţi împlinită!
Zise mirelui iubit.
Ştii tu vorba de-altădată?
Iată fata; eşti iubit.
Eu sunt moartea ne-mpăcată,
După vorbă, am sosit!"

— ,,Moarte!-nceată de-a mă cere!
Alţii-n lume te-au chemat;
Mergi de curm-a lor durere,
Al lor plâns neîmpăcat!
Eu sunt june, sunt ferice;
Nu voi încă ca să mor!
Bucuria încă-aice
Înfloreşte cu amor!"
L-ale candelelor flăcări
Totu-n negru se îmbrăca;
Florile se schimbă-n lacrimi;
Cântecele înceta.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA