Dimitrie Anghel

Visul unui Nibelung

"Unheil haftet am Gold..."

Visez grămezile de aur
Păzite-n grota de sub Rin
De Fafner, groaznicul balaur,
Şi ţie, Wothan, mă închin.

Mă-ndeamnă dorul spre comoară,
Şi vroi s-o am cu orice chip;
Mă mână ca odinioară
Fatalitatea pe Oedip.

Arată-mi drumul spre tezaur.
Pe cele şapte coarde-a lirii
O! Wothan, las-un pumn de aur
Să cadă-n cumpăna iubirii.

Dă-mi aurul care omoară
Că-s obosit de anii lungi,
De când râvnesc după comoară
Ca-ntunecaţii Nibelungi.