Ediţia în limba română
    News / Mapamond

    Corzile vocale ale lui Freddie Mercury vibrau la o rată neobişnuit de rapidă

    Un studiu al abilităţilor vocale ale solistului trupei Queen, Freddie Mercury, a dezvăluit ce a stat în spatele stilului său deosebit de a cânta.



    Freddie Mercury in 1977.


    Cercetătorii de la Universitatea din Viena au analizat melodiile din "Freddie Mercury: The Solo Collection" şi au descoperit că corzile vocale ale cântăreţului vibrau la o rată neobişnuit de rapidă.

    Cântăreţii medii au o rată de vibrato cuprinsă între 5,4 Hz şi 6,9 Hz, dar Mercury avea o medie de 7,04 Hz. Corzile sale vocale vibrau chiar mai mult şi mai repede decât ale cântăreţului de operă Luciano Pavarotti, care a avut o rată de vibrato de aproximativ 5,7 Hz.

    Această tehnică de "vibraţie subarmonică", a fost folosită de Mercury pentru a-şi crea un stil vocal distinctiv, aşa cum se vede în melodii ca "Bohemian Rhapsody" sau "We Are the Champions".

    27 APRILIE 2016



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Un zgomot misterios se aude în strâmtoarea Fury and Hecla, o zonă îndepărtată din nordul Canadei, iar specialiştii militari, chemaţi în ajutor, nu au găsit nici o explicaţie acestui fenomen.
    Un om de ştiinţă francez susţine că a găsit un alt portret sub cel mai celebru tablou al lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa.
    Norvegia, Groenlanda, Canada, Statele Unite şi Rusia au semnat un acord pe zece ani având ca scop menţinerea urşilor polari în toate habitatele lor actuale.
    Arheologii italieni, care încearcă să rezolve misterul din spatele identităţii unuia dintre cele mai faimoase modele din lume, au declarat că au găsit fragmente de os care ar fi putut aparţine celebrei Mona Lisa.
    Regele Angliei, Richard al III-lea, este faimos pentru replica redată în piesa lui Shakespeare, "regatul meu pentru un cal", înainte de moartea sa în luptă. Dar un nou studiu sugerează că el s-ar putea să fi strigat pentru o cască şi nu pentru un cal.
    Cercetătorii de la Institute of Evolutionary Biology din Barcelona, Spania, au ajuns la concluzia că proba de sânge de pe o batistă păstrată într-o tărtăcuţă frumos decorată, care se crezuse mult timp că aparţine regelui francez Ludovic al XVI-lea decapitat prin ghilotinare de revoluţionarii de la 1793, nu este a lui.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact