Știință

    Cercetătorii au găsit o explicaţie pentru ultima perioadă glaciară

    O echipă de cercetători de la Universitatea din Stockholm, Suedia, au descoperit că placa de gheaţă scandinavă a jucat un rol mult mai important decât se credea anterior, în debutul perioadei reci cunoscută sub denumirea de Ice Age.



    Europa în timpul ultimei glaciaţii.


    Cercetătorii au încercat să rezolve diferenţa dintre modelele climatice ale Pământului în urmă cu 13000 de ani şi modul în care sistemul Atlanticului de Nord răspunde la schimbările climatice. Topirea stratului de gheaţă scandinav ar putea să lămurească această problemă.

    Teoria general acceptată printre oamenii de ştiinţă a fost că un potop de apă dulce, rezultat din topirea plăcii de gheaţă din America de Nord a aruncat brusc planeta într-un val de frig, chiar înainte de a intra în perioada actuală interglaciară, caldă.

    Moleculele de umiditate extrase din sedimentele unui lac suedez vechi arată că, clima din Europa de Nord a devenit mult mai uscată acum aproximativ 13000 ani. Ea a fost probabil determinată de topirea accelerată a calotei glaciare scandinave, ca răspuns la încălzirea de la sfârşitul ultimei ere glaciare.

    Placa de gheaţă scandinavă a fost forţa care a înclinat balanta, ducând la o expansiune a plăcii marine de gheaţă din vară, schimbând distribuţia de gheaţă în regiunea de est a Atlanticului de Nord şi în cele din urmă cauzând schimbările climatice abrupte.

    28 NOIEMBRIE 2015



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    O misterioasă creatură marină a fost descoperită în largul coastelor Siberiei, pe insula Sahalin. Ea are dimensiunea a două fiinţe umane adulte, un nas imens ca un cioc de pasăre şi coada formată din păr şi pene.
    Cercetatorii de la Max Planck Institute for Biological Cybernetics au ajuns la concluzia ca rozatoarele isi muta ochii in directii opuse, astfel incat sa pastreze mereu un ochi indreptat asupra spatiului aerian de deasupra lor. Ei au folosit camere miniaturale de mare viteza, fixate pe capul acestora si au descoperit ca fiecare ochi se misca intr-o directie diferita, in functie de schimbarea capului animalului, desi informatiile vizuale de la ochi sunt procesate similar cu al altor mamifere.
    Apigenina, o substanţă găsită în patrunjel, cimbru, muşeţel şi ardei roşu, îmbunătăţeşte formarea neuronilor şi întăreşte conexiunile dintre celulele creierului, un posibil tratament pentru boli cum ar fi schizofrenia, depresia, Alzheimer şi Parkinson.
    Oamenii de ştiinţă americani au descoperit un hormon sintetizat de ficat, care ar putea reduce pofta de zahăr şi alcool şi i-ar ajuta pe cei care suferă de diabet sau obezitate.
    Un grup international de cercetatori au descoperit sapte regiuni noi ale genomului uman – numite loci – asociate cu un risc crescut de a face o boala de ochi, cunoscuta ca degenerescenta maculara legata de varsta, una dintre principalele cauze de orbire.
    Regiunea din creier, cunoscuta sub numele de hipotalamus ar putea fi sursa imbatranirii organismului. Este concluzia la care au ajuns oamenii de stiinta de la Albert Einstein College of Medicine of Yeshiva University din Statele Unite. Descoperirea lor ar putea deschide strategii noi pentru combaterea maladiilor specifice varstei inaintate si pentru marirea duratei de viata.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact