Publicat pe 14 decembrie 2011

Vestigiile rupestre de la Basarabi-Murfatlar, judetul Constanta

Situl arheologic de la Basarabi-Murfatlar este situat in apropierea carierei de extragere a cretei din localitatea cu acelasi nume. In fapt, este un deal mare de creta in care sunt sapate camere si galerii. Localitatea se afla la 19 km de Constanta si este situata pe drumul care leaga Constanta de Cernavoda.

In vara anului 1957, in urma detonarilor si excavatiilor pentru extragerea cretei s-a descoperit intrarea intr-o incapere rupestra sapata in dealul de creta.

Ulterior, cercetarile arheologice au dezvaluit existenta si altor incaperi sapate in deal despre care s-a stabilit ca au fost folosite ca biserici, locuinte sau incaperi funerare. S-au mai descoperit galerii, cavouri, morminte, vetre, toate sapate in masivul de creta.

Pe peretii camerelor si galeriilor erau inscriptionati pesti (un simbol de la inceputul crestinismului), cruci, oameni, animale, figuri geometrice, inscriptii cu caractere grecesti, chirilice, runice si o suma de simboluri inca nedescifrate.

O inscriptie a permis datarea folosirii complexului: anul 6500 de la facerea lumii, adica anul 992 e.n. Unii cercetatori spun ca locuirea complexului s-ar fi facut inca din secolele 4-6 datorita formei arhitecturale pe care o are una dintre bisericute. Aceasta are forma unei corabii, cu absida si contraabsida, specifica lumii crestine din secolele 4-6.

Din 1957 de cand a fost descoperit, complexul Basarabi-Murfatlar s-a degradat continuu. O lunga perioada de timp, dealul de creta nu a fost protejat, astfel incat apa din precipitatii a erodat vestigiile.
Vizitatorii nu s-au lasat nici ei mai prejos. Unii au deteriorat inscriptiile de pe pereti, altii au distrus pereti intregi si galerii.

In anii 1971-1974 s-a incercat protejarea sitului arheologic prin realizarea unei constructii care sa acopere practic tot dealul de creta.

Realizarea pilonilor de sustinere si a cofrajelor pentru aceasta constructie au deteriorat iremediabil locurile respective. In plus, constructia de beton, pe langa faptul ca era inestetica, favoriza umezeala si nu permitea aerisirea.

Chiar si asa, constructia de protectie nu a mai fost finalizata si nu acopera decat un sfert din complexul rupestru. Pentru protectia partii din complex ramase s-a construit un acoperis din carton asfaltat fixat pe o structura de lemn. Structura din lemn s-a subrezit de-a lungul timpului, iar cartonul asfaltat s-a rupt sau s-a gaurit.

Nici dupa 1989 nu s-au facut investitii care sa protejeze si sa puna in valoare vestigiile ramase. Astfel, in lipsa unor dotari minime care sa permita vizitarea, complexul rupestru a ramas inchis.

Prin caracterul sau unic si importanta sa arheologica, complexul rupestru de la Basarabi-Murfatlar ar putea redeveni un important loc de atractie pentru turisti.