| Publicat pe 20 decembrie 2010 |
|
Uniunea Europeana a aprobat un fond permanent de criza
La mijlocul lunii decembrie 2010 a avut loc la Bruxelles, un summit al Uniunii Europene pe tema crizei din zona euro. Liderii Uniunii au fost de acord sa puna in functiune un mecanism permanent de imprumut al oricarui stat membru al zonei euro care va avea probleme.
Acest mecanism va implica o schimbare in tratatul de la Lisabona, textul modificarii fiind stabilit la acest summit. Tratatul de la Lisabona este un fel de constitutie a Uniunii Europene. Acesta a fost aprobat de fiecare tara a Uniunii Europene, dupa discutii aprinse care au durat luni de zile
Datorita faptulului ca Marea Britanie nu foloseste euro, ci lira, prim-ministrul David Cameron a spus ca Marea Britanie nu va contribui la acest fond. Acesta a mai spus ca acest nou mecanism de stabilitate, "nu afecteaza Marea Britanie si nu transfera mai multe puteri catre Uniunea Europeana".
Cei 27 de lideri ai tarilor din Uniunea Europeana, care s-au intalnit la Bruxelles, au fost de acord ca acest mecanism permanent sa inlocuiasca, in 2013, fondul temporar de imprumut care se ridica la 750 miliarde euro (Facilitatea pentru Stabilitate Financiara Europeana - EFSF).
Acordul spune ca "statele membre a caror moneda este euro, pot sa stabileasca un mecanism de stabilitate, care sa fie activat daca este indispensabil pentru a asigura stabilitatea monedei euro ca intreg".
Textul acordului mai spune insa, ca orice tara din zona euro care cere o astfel de injectie de urgenta, trebuie sa actioneze pentru a-si diminua datoria sau deficitul pe care il are. "Aprobarea oricarei asistente financiare ceruta in contextul mecanismului, va face subiectul unor conditionalitati stricte".
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a insistat ca aceste doua fraze sa fie adaugate in Tratatul de la Lisabona, relateaza BBC. Aceasta schimbare in tratat se va face fara referendum.
Angela Merkel a spus ca discutiile de la summit "au aratat ca avem nevoie de mai multa uniformitate in politicile noastre economice, si va trebui sa mai vorbim despre acest lucru in urmatoarele luni".
Criza de datorii din zona euro
Acest fond de urgenta a fost aprobat in contextul in care unele tari din zona euro au probleme cu nivelul datoriilor pe care le au.
In acest an, Grecia si Irlanda au primit imprumuturi de urgenta de la FMI si Uniunea Europeana. Spania si Portugalia sunt sub analiza pietelor financiare.
Banca Centrala Europeana (ECB) a cumparat datorii ale acestor state cu miliarde de euro, pentru a slabi presiunea pe tarile vazute ca fiind cele mai vulnerabile in zona euro. Cumpararea de bonuri guvernamentale a stabilizat turbulentele din piete, insa ECB a fost sub presiune politica pentru a face mai mult.
Saptamana trecuta, costul imprumuturilor facute de Spania a crescut. Cresterea acestui cost reflecta ingrijorarea investitorilor in legatura cu economia spaniola si in particular in legatura cu sectorul ei bancar. Madridul insista ca nu va avea nevoie de faca un imprumut extern. Insa tot saptamana trecuta agentia de rating Moody a avertizat ca ar putea sa scada ratingul Spaniei.
Analistii spun ca EFSF nu este suficinet de mare pentru a imprumuta Spania, in ipoteza in care conditiile financiare de la Madrid se vor deteriora pana la punctul unde va fi nevoie de un imprumut.
ECB isi creste rezervele
ECB isi va dubla rezerva de bani lichizi, de la 5,8 miliarde euro cat este in prezent, la 10,8 miliarde euro. Acesti bani lichizi vor fi ceruti de la cele 16 banci centrale ale natiunilor din zona euro. Aceasta este prima cerere pe care ECB o face in cei 12 ani de existenta.
In acelasi timp ECB a cumparat datorii guvernamentale de la cele mai indatorate tari din zona euro, Grecia, Portugalia si Irlanda.
Un economist de la Commerzbank a spus ca "Prin aceasta, ECB trimite un semnal clar ca, cumpararea de bonuri nu este, ca sa zicem asa, o masa gratis, ci creeaza o multime de riscuri si de aceea [ECB] a decis sa creasca nivelul capitalului subscris".
|
