Publicat pe 21 februarie 2011

Summitul G20, Paris 2011

Cel mai recent summit G20 a avut loc in perioada 18-19 februarie, la Paris. Principalele subiecte discutate au fost dezechilibrele economice globale, politicile macroeconomice, planurile Frantei de a reforma sistemul financiar global, reglementarile privind materiile prime si reglementarile financiare.

Dezechilibrele economice globale

Franta a spus ca sarcina principala a acestui summit G20 a fost de a identifica o lista de indicatori, denumiti "linii directoare", pentru a masura dezechilibrele economice globale. Scopul final este de a avea politici coordonate care sa faca cresterea stabila si sa evite o alta criza economica. Oficialii G20 au spus ca au ajuns la un consens in ceea ce priveste indicatorii principali, precum datoriile guvernamentale si deficitele.

China s-a opus presiunii venite dinspre tarile dezvoltate, de a include in aceasta lista ratele de schimb ajustate conform inflatiei si rezervele valutare. Exista de asemenea un dezacord in legatura cu optiunea de a introduce conturile curente sau conturile comerciale in aceasta lista de indicatori.

Indicatorii agreati de G20 au fost datoriile guvernamentale, deficitul bugetar, capacitatea de economisire a populaţiei, gradul de îndatorare a populaţiei, balanţa comercială, fluxurile nete de investiţii.

A fost de asemenea ridicata problema actiunilor necesare la momentul cand apar astfel de dezechilibre.

Ministrul francez de finante a spus, citat de BBC, ca: "Negocierile au fost deschise si uneori tensionate, si au dus la un compromis final care nu poate fi atribuit nici unei delegatii, ci reprezinta spiritul compromisului si al ambitiei". Urmatorii pasi in aceste negocieri ar putea sa fie si mai dure.

Acesti indicatori nu reprezinta tinte de atins, ci au ca scop identificarea unor linii directoare pentru politici economice coordonate.

Mercantilismul a contribuit la criza financiara globala

Unii economisti spun ca, China si alte tari "mercantile" au contribuit la criza financiara din 2008 prin acumularea excesiva de rezerve valutare, in special de dolari americani. Prin cumpararea de dolari aceste tari au mentinut un nivel scazut pentru propriile valute, facandu-le astfel mai compentitive pe plan international si ajutandu-le astfel sa obtina un surplus economic.

Prin investirea acestor bani in datorii guvernamentale ale Statelor Unite, aceste tari sunt acuzate ca au ajutat la ieftinirea costurilor imprumuturilor in Statele Unite, lucru care a dus la bula imobiliara care a fost sursa crizi financiare mondiale.

Politici macroeconomice

Statele Unite au acuzat din nou China ca mentine yuanul, in mod artificial, "substantial subevaluat", pentru a-si crea avantaje economice prin cresterea competitivitatii exporturilor.

In 2009, China a fost, pentru prima data, primul exportator mondial. In 2010 China a ajuns a doua economie a lumii. China a promis ca va lasa yuanul sa fluctueze conform pietelor, insa pana acum acesta s-a apreciat in fata dolarului cu numai 3%.

Au fost de asemenea discutate si ingrijorarile legate de cresterea inflatiei la nivel global. Tarile in curs de dezvoltare, precum Brazilia, au acuzat politica monetara a Statelor Unite de tiparire de bani, care alimenteaza inflatia globala si care aprecieaza valutele altor tari.

Reglementari privind materiile prime

Preturile ridicate ale combusitibililor si alimentelor au dus la proteste in mai multe tari. Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a spus ca este nevoie de reglementari mai dure pentru pietele materiilor prime si produselor derivate pentru a preveni miscarile speculative din piete.

Franta doreste ca natiunile producatoare sa fie de acord cu o mai mare transparenta in legatura cu exporturile si stocurile, pentru a ajuta la clarificarea cererii si ofertei din piete.

Reglementari financiare

Consiliul pentru Stabilitate Financiara va comunica ministerelor din fiecare tara promisiunile facute de liderii G20 in 2009 si 2010 de a intari reglementarile financiare.

Tratatul Basel III, privind capitalul bancilor a fost aprobat, insa Uniunea Europeana doreste sa schimbe modul in care bancile trebuie sa-si construiasca rezeva de lichiditati. Sarcina principala in acest an este convenirea unor masuri suplimentare, precum capitalul suplimentar si o supraveghere mai atenta pentru bancile sistemice.