Solicitanţii de azil din Serbia periclitează liberalizarea vizelor
Din cauza afluxului de sârbi care solicită azil în ţările membre ale UE, autorităţile de la Bruxelles au avertizat Belgradul că viitorul călătoriilor fără viză în Spaţiul Schengen este în pericol.
Obligativitatea vizelor a fost ridicată pentru cetăţenii din Serbia, Macedonia şi Muntenegru în decembrie 2009. Pe parcursul următoarelor 12 luni, 17 000 de persoane din Serbia au cerut azil în UE, mai ales în Suedia, Belgia şi Germania.
Aceştia nu au fugit de persecuţii politice, ci erau oameni săraci care credeau că în ţările mai bogate din Europa de Vest viaţa lor va fi mai uşoară datorită subvenţiilor guvernamentale. Aproximativ 95% dintre aceştia sunt rromi, iar restul în general membrii ai minorităţii albaneze din Presevo şi Bujanovac din sudul Serbiei.
Iar în zelul lor de a se muta, mulţi au devenit ţinte ale corupţiei şi fraudei. Poliţia sârbă a arestat 24 de persoane, printre care 16 poliţişti, pentru faptul că ar fi eliberat documente false necesare pentru obţinerea de paşapoarte. Anchetatorii spun că unii dintre aceşti poliţişti au pretins până la 5 000 de euro pentru 'serviciile' lor.
După mai mult de un an de probleme cu falşii solicitanţi de azil, Belgia a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care avertiza că va cere anularea plasării recente a Serbiei pe "Lista Albă a Schengen".
Guvernul sarb a anunţat o nouă legislaţie care va restrânge accesul la paşapoarte şi la călătoriile în afara ţării, fapt care a ridicat imediat temeri cu privire la tratamentul egal şi probleme legate de discriminare. "Trebuie să aplicăm condiţii mai stricte pentru călătoriile rromilor şi albanezilor săraci din sudul Serbiei decât pentru alte naţionalităţi şi alţi cetăţeni", a declarat Marko Karadzic, fost secretar de stat în ministerul justiţiei.
În plus, a adăugat acesta, "statul trebuie să creeze condiţii economice mai bune şi să ofere mai multe drepturi acelor oameni, astfel încât aceştia să nu le mai [caute] în alte ţări".
Ministrul de interne, Ivica Dacic, este de aceeaşi părere, afirmând că Serbia se va implica mai mult pentru a ajuta minoritatea rromă. "Dorim să facem eforturi pentru integrarea rromilor, [astfel încât ei] să se simtă egali cu ceilalţi cetăţeni şi vom încerca să le explicăm că azilul nu este o soluţie", a spus acesta.
Serbia ia de asemenea în considerare incriminarea organizării imigraţiei ilegale şi pedepsirea grupurilor care exploatează oameni cu promisiuni false de azil. "Cei care organizează plecările solicitanţilor de azil vor fi arestaţi şi judecaţi", a declarat vicepremierul Bozidar Djelic.
La punctele de trecere a frontierei, poliţia va cere dovezi pentru a stabili dacă respectivii călători au bilete de întoarcere, asigurare şi suficienţi bani de călătorie, precum şi destinaţia şi motivul călătoriei. (SETimes)
|
