| Sănătate / Afecţiuni |
Sindromul intestinului iritabil
Sindromul intestinului iritabil este o tulburare caracterizata cel mai adesea prin crampe, dureri abdominale, balonare, constipatie si diaree. Sindromul intestinului iritabil cauzeaza mult disconfort si suferinta, insa nu deterioreaza permanent intestinele si nu conduce catre o boala grava, precum cancerul.
Cele mai multe persoane isi pot controla simptomele prin dieta, managementul stresului si medicatie. Totusi, unele persoane raman neputincioase in fata afecţiunii. Ele pot fi inapte sa munceasca, sa participe la evenimente sociale, sau chiar sa calatoreasca pe distante scurte.
Aproximativ 20 procente din populatia adulta prezinta simptome ale sindromului intestinului iritabil, ceea ce face din aceasta tulburare una dintre cele mai frecvent diagnosticate de doctori. Ea apare mai des la femei decat la barbati si debuteaza inainte de 35 ani la aproximativ 50 de procente dintre persoanele afectate.
Simptomele sindromului intestinului iritabil
Durerea abdominala, balonarea si disconfortul sunt principalele simptome ale sindromul intestinului iritabil. Totusi, simptomele pot varia de la o persoana la alta. Unele persoane prezinta constipatie, ceea ce inseamna miscari intestinale greoaie, tranzit dificil sau lipsit de frecventa.
Deseori aceste persoane au incordari sau crampe atunci cand incearca sa aiba o miscare intestinala, insa nu pot elimina nicio materie fecala, sau reusesc sa elimine numai o mica parte. Daca reusesc sa aiba o miscare intestinala, in ea poate exista mucus, care este un fluid care umezeste si protejeaza canalele din sistemul digestiv.
Unele persoane cu sindromul intestinului iritabil au diaree, care reprezinta scaune frecvente, usoare, apoase. Persoanele cu diaree simt frecvent nevoia urgenta si incontrolabila de a avea o miscare intestinala.
Alte persoane cu sindromul intestinului iritabil alterneaza intre constipatie si diaree. Unele persoane descopera ca simptomele lor se potolesc cateva luni si apoi revin, in timp ce altele au o agravare constanta a simptomelor de-a lungul timpului.
Cauzele sindromului intestinului iritabil
Cercetatorii nu au descoperit inca o cauza specifica. O teorie este ca persoanele care sufera de sindromul intestinului iritabil au colonul, intestinul gros, deosebit de sensibil si reactiv la anumite alimente si la stres. Sistemul imunitar, care lupta cu infectiile, poate fi de asemenea implicat.
• Motilitatea normala, sau miscarea, poate sa nu fie prezenta in colonul unei persoane care are sindromul intestinului iritabil. Ea poate fi spasmodica sau chiar isi poate opri temporar functionarea. Spasmele sunt contractii musculare puternice si bruste care apar si dispar.
• Captuseala colonului numita epiteliu, care este afectata de sistemul imunitar si de cel nervos, regleaza curgerea fluidelor la intrarea si la iesirea din colon. In sindromul intestinului iritabil, epiteliul pare sa functioneze corespunzator. Totusi, atunci cand continutul din interiorul colonului se deplaseaza prea rapid, colonul isi pierde abilitatea de a absorbi fluide. Ca rezultat, in fecale ramane prea mult lichid. La alte persoane, miscarea din interiorul colonului este prea lenta, ceea ce cauzeaza absorbtia suplimentara de fluid. Ca rezultat, persoana se constipa.
• Colonul unei persoane poate raspunde puternic la stimuli - reprezentand anumite alimente sau stres - care pe cei mai multi oameni ar putea sa nu-i deranjeze.
• Cercetari recente au raportat serotonina ca fiind legata de functionarea normala gastrointestinala. Serotonina este un neurotransmitator, sau substanta chimica, care distribuie mesaje dintr-o parte a corpului in alta. 95 procente de serotonina din organism sunt localizate in tractul gastrointestinal, celelalte 5 procente regasindu-se in creier. Celulele care captusesc interiorul intestinelor lucreaza ca transportori, purtand serotonina in afara tractului gastrointestinal. Totusi, persoanele cu sindromul intestinului iritabil au o activitate receptoare diminuata, cauzand nivele anormale de serotonina in tractul gastrointestinal. Ca rezultat, ele au probleme cu miscarile intestinale, motilitatea si senzitivitatea – avand mai multi receptori senzitivi de durere in tractul lor.
• Cercetatorii au raportat sindromul intestinului iritabil ca putand fi cauzat de o infectie bacteriana din tractul gastrointestinal. Studiile prezinta persoane care avand anterior gastroenterita dezvolta uneori sindromul intestinului iritabil, numit de altfel sindromul intestinului iritabil post-infectie.
• Cercetatorii au descoperit si boala celiaca foarte usoara la unele persoane cu simptome similare sindromul intestinului iritabil. Persoanele cu boala celiaca nu pot digera glutenul, o substanta care se gaseste in grau, secara si orz. Persoanele cu boala celiaca nu pot manca aceste alimente fara a se imbolnavi foarte grav intrucat sistemul lor imunitar raspunde prin deteriorarea intestinului subtire. Un test de sange poate determina prezenta bolii celiace.
Diagnosticarea sindromului intestinului iritabil
Daca vi se pare ca aveti sindromul intestinului iritabil, primul pas este vizita la doctor. Sindromul intestinului iritabil este in general diagnosticat pe baza unui istoric medical complet care include o descriere atenta a simptomelor si o examinare fizica.
Nu exista teste specifice desi testele de diagnostic pot fi efectuate in scopul eliminarii celorlalte probleme. Aceste teste pot include testarea esantioanelor de urina, teste de sange si radiografii. De regula, un doctor va efectua o sigmoidoscopie, sau o colonoscopie, care permite vizualizarea interiorului colonului. Aceasta se face prin inserarea prin anus a unui tub mic, flexibil, cu o camera in capatul sau. Camera transfera apoi imaginile colonului pe un ecran mare, astfel incat doctorul sa le poata vedea mai bine.
Daca rezultatele testelor sunt negative, doctorul poate diagnostica sindromul intestinului iritabil pe baza simptomelor, incluzand cat de dese au fost in ultimul an durerile abdominale si disconfortul, cand a inceput si cand s-a oprit durerea in corelare cu functia intestinala, si cum a fost modificata frecventa si consistenta scaunelor. Pentru a diagnostica sindromul intestinului iritabil, multi doctori se raporteaza la o lista de simptome specifice care trebuie sa fie prezente.
Simptomele includ:
• Durere abdominala sau disconfort cel putin 12 saptamani din ultimul an. Aceste 12 saptamani nu este obligatoriu sa fie consecutive.
• Durerea abdominala sau disconfortul prezinta doua din urmatoarele trei caracteristici:
— Se usureaza dupa o miscare intestinala.
— Cand incepe, exista o modificare a frecventei miscarilor intestinale.
— Cand incepe, exista o schimbare a formei scaunelor sau a modului in care arată.
• Anumite simptome trebuie sa fie de asemenea prezente, precum
— o schimbare a frecventei miscarilor intestinale
— o schimbare in aspectul miscarilor intestinale
— senzatia de urgenta necontrolabila in a avea o miscare intestinala
— dificultatea sau inabilitatea de a elimina scaunele
— mucus in scaune
— balonare
• Sangerarea, febra, pierderea in greutate si durerea severă persistentă nu sunt simptomele sindromului intestinului iritabil si pot indica alte probleme precum inflamatia sau, rar, cancerul.
Cu agravarea simptomelor sindromului intestinului iritabil au fost asociate urmatoarele:
• mese copioase
• balonarea colonului de la gaze
• medicamente
• grau, secara, orz, ciocolata, produse lactate, sau alcool
• bauturi cu cafeina, precum cafea, ceai, sau cola
• stres, conflict, sau indispozitii emotionale
Cercetatorii au descoperit ca femeile cu sindromul intestinului iritabil pot avea mai multe simptome in timpul menstruatiilor, ceea ce sugereaza ca hormonii de reproducere pot agrava problemele. In plus, persoanele cu sindromul intestinului iritabil sufera frecvent de depresie si anxietate, care pot agrava simptomele. Similar, simptomele asociate cu sindromul intestinului iritabil pot determina o persoana sa se simta depresiva si anxioasa.
Tratamentul sindromului intestinului iritabil
Din pacate, multe persoane sufera de sindromul intestinului iritabil pentru un timp indelungat inainte de a cauta un tratament medical. Nu exista vindecare pentru sindromul intestinului iritabil, insa sunt multe optiuni pentru tratarea simptomelor. Doctorul va va da cel mai bun tratament pentru simptomele personale si va va incuraja sa gestionati stresul si sa faceti modificari in dieta.
Medicatia este o parte importanta in ameliorarea simptomelor. Dctorul poate sugera suplimente de fibre sau laxative pentru constipatie sau medicamente care sa reduca diareea. De obicei se prescrie un antispasmodic, care ajuta la controlul spasmelor musculare ale colonului si reduce durerea abdominala. Antidepresivele pot ameliora unele simptome. Totusi, atat antispasmodicele cat si antidepresivele pot agrava constipatia, astfel incat unii doctori vor prescrie de asemenea medicamente care relaxeaza muschii vezicii urinare si ai intestinelor. Aceste medicamente contin un usor sedativ, care poate crea dependenta, astfel incat ele trebuie utilizate doar sub supraveghere medicala.
La orice medicatie, chiar si la medicamentele care se elibereaza fara reteta precum laxativele si suplimentele cu fibre, este importanta respectarea instructiunilor doctorului. Unele persoane raporteaza, de la aportul crescut de fibre, o agravare a balonarii abdominale si a gazelor, iar laxativele pot crea dependente atunci cand sunt folosite prea frecvent.
Medicatia afecteaza persoanele in mod diferit si niciun medicament sau nicio combinatie de medicamente nu va lucra la fel pentru persoanele cu sindromul intestinului iritabil.
Infliuenţa stresului în sindromul intestinului iritabil
Stresul – resimtirea tensiunii mentale sau emotionale, a grijilor, mâniei si suprasolicitarii – poate stimula spasmele colonului la persoanele cu sindromul intestinului iritabil. Colonul are multi nervi care il conecteaza cu creierul. Ca si inima si plamanii, colonul este partial controlat de sistemul nervos autonom, care raspunde la stres. Acesti nervi controleaza contractiile normale ale colonului si determină disconfortul abdominal in perioadele stresante. Persoanele experimenteaza deseori crampe sau "fluturi" atunci cand sunt nervoase sau suparate. La persoanele cu sindromul intestinului iritabil, colonul poate reactiona excesiv chiar si la cele mai mici urme de conflict sau stres. Stresul face ca mintea sa fie mai constienta de senzatiile care ajung la colon, facand persoana sa perceapa aceste senzatii ca neplacute.
Unele evidente sugereaza ca sindromul intestinului iritabil este afectat de catre sistemul imunitar, care lupta cu infectiile din organism. Sistemul imunitar este afectat de stres. Din toate aceste motive, managementul stresului este o parte importanta a tratamentului sindromul intestinului iritabil. Optiunile de management al stresului includ:
• antrenamentul pentru reducerea stresului (relaxarea) si terapii de relaxare precum meditatia
• consiliere si suport
• activitati fizice regulate precum plimbarea sau yoga
• schimbari in situatiile stresante din viata proprie
• somnul corespunzator
Funcţia colonului
Colonul, care este de aproximativ 1,5 metri lungime, conecteaza intestinul subtire la rect si anus. Functia majora a colonului este de a absorbi apa, nutrientii si sarurile din hrana partial digerata care vine de la intestinul subtire. De la intestinul subtire intra zilnic in colon un litru de materie lichida. Volumul fecalelor reprezinta 185 mililitri. Diferenta dintre cantitatea de fluid care intra in colon din intestinul subtire si cantitatea de fecale din colon este ceea ce colonul absoarbe zilnic.
Motilitatea colonului – contractia muschilor colonului si miscarea continutului sau – este controlata de nervi, hormoni si impulsurile din muschii colonului. Aceste contractii deplaseaza continutul din interiorul colonului catre rect. In timpul tranzitiei, apa si nutrientii sunt absorbiti de catre corp, ceea ce este lasat in afara fiind fecalele. Zilnic, de cateva ori, contractiile imping fecalele mai jos din colon, rezultand o miscare intestinala. Totusi, daca muschii colonului, sfincterii si pelvisul nu se contracta in modul corect, continutul din interiorul colonului nu se deplaseaza corect, rezultand dureri abdominale, crampe, constipatie, o miscare incompleta a fecalelor, sau diaree.
Schimbările de dietă
Pentru multe persoane, alimentatia atenta reduce simptomele sindromul intestinului iritabil. Inainte de schimbarea dietei, tineti un jurnal in care sa notati alimentele care par a cauza suferinta. Apoi discutati cu doctorul. Ati putea dori sa consultati un dietetician care sa va ajute sa faceti modificarile din dieta.
De exemplu, daca produsele lactate cauzeaza izbucnirea simptomelor, puteti incerca sa consumati mai putine alimente de acest fel. Puteti tolera iaurtul mai bine decat alte produse lactate, intrucat el contine bacteriile care asigura enzima necesara pentru digerarea lactozei, zaharul care se gaseste in produsele lactate. Produsele lactate sunt o sursa importanta de calciu si alti nutrienti. Daca trebuie sa evitati produsele lactate, asigurati-va ca obtineti din alimentatie nutrientii necesari, sau luati suplimente.
In multe situatii, fibrele din dieta pot usura simptomele sindromul intestinului iritabil, in special constipatia. Totusi, ar putea sa nu fie de ajutor in scaderea durerii sau reducerea diareei. Painea din grau integral si cerealele, fructele si legumele sunt surse bune de fibre. Dieta cu multe fibre pastreaza colonul usor dilatat, ceea ce ajuta la prevenirea spasmelor. Unele forme de fibre retin apa in fecale, in felul acesta prevenind scaunele tari care sunt dificil de tranzitat.
Doctorii recomanda de obicei o dieta cu fibre suficiente pentru a produce miscari intestinale usoare, fara dureri. Dietele cu multe fibre pot cauza gaze sau balonare, desi unele persoane raporteaza disparitia acestor simptome in cateva saptamani. Cresterea aportului de fibre de la 2 la 3 grame zilnic va ajuta la reducerea riscului de crestere a gazelor si de balonare.
Este important sa beti zilnic sase pana la opt pahare de apa. Consumul bauturilor carbogazoase, precum sifonul, poate avea ca rezultate gaze si disconfort. Mestecarea de guma si mancatul prea rapid poate conduce la inghitirea de aer, ceea ce conduce de asemenea la gaze.
Mesele copioase pot cauza crampe si diaree, asadar mancati putin si des, sau mancati portii mai mici, ameliorand astfel simptomele sindromul intestinului iritabil. Poate fi de ajutor si consumul meselor cu putine grasimi si bogate in carbohidrati precum paste, orez, paine din grau integral si cereale (daca nu aveti boala celiaca), fructe si legume.
Corelarea sindromului intestinului iritabil cu alte probleme de sanatate
Dupa cum indica numele, sindromul intestinului iritabil este un sindrom – o combinatie de semne si simptome. Nu s-a demonstrat ca sindromul intestinului iritabil ar putea conduce la o boala grava, precum cancerul. De-a lungul anilor, sindromul intestinului iritabil a primit mai multe denumiri, printre care colita, colita mucoasa, colon spastic, sau intestin spastic. Totusi, nu exista stabilita vreo corelare intre sindromul intestinului iritabil si bolile inflamatorii intestinale precum boala Chron sau colita ulcerativa.
De retinut
• Sindromul intestinului iritabil este o tulburare care interfera cu functionarea normala a colonului. Simptomele sunt crampele abdominale, balonarea, constipatia si diareea.
• Sindromul intestinului iritabil este o tulburare frecventa care se regaseste mai mult la femei.
• Persoanele cu sindromul intestinului iritabil au colonul mai senzitiv si reactiv la lucruri care pe ceilalti nu ii deranjeaza, cum ar fi stresul, mesele copioase, gazele, medicamentele, anumite alimente, cafeina sau alcoolul.
• Sindromul intestinului iritabil este diagnosticat prin semnele si simptomele sale si prin absenta altor boli. Cele mai multe persoane isi pot controla simptomele prin medicamente de tipul laxativelor, antidiareicelor, antispasmodicelor, sau antidepresivelor, ca si prin schimbari ale dietei.
• Sindromul intestinului iritabil nu deterioreaza intestinele si nu conduce la cancer. Nu este corelat cu boala Chron sau cu colita ulcerativa.
Sursa: NIDDKD, SUA
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
