Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Ştiri / Spaţiu

    Robotul Philae, lansat de pe sonda Rosetta, a transmis date de pe cometă

    Robotul Philae, lansat de pe sonda Rosetta, a reuşit să transmită date de pe cometa 67P inainte de a rămâne fără energie şi a intra în modul stand-by.



    Imagine a cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko cu punctul iniţial de asolizare a robotului.


    Philae este în umbra unei stânci şi de aceea nu poate primi suficientă lumină pe panourile solare pentru a-şi reîncărca sistemele. Cu numai 1,5 ore de strălucire solară care cade pe robot în timpul zilei de 12 ore a cometei, pare îndoielnic că bateria va recupera destul pentru a mai asigura legătura radio cu sonda mamă, Rosetta.

    Inginerii de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) au căutat să maximizeze lumina primită, prin trimiterea unei comenzi de reorientare.

    Acest lucru a implicat ridicarea robotului Philae cu 4 cm şi rotirea sa în aceeaşi locaţie cu 35%, ceea ce face ca cel mai mare panou solar să prindă cea mai multă lumină.

    Chiar dacă sonda rămâne tăcută peste week-end, cercetătorii spun că sunt încântaţi de cantitatea de date obţinută până acum. Toate instrumentele ştiinţifice de la bordul său au făcut toate lucrările pe care ar fi trebuit să le facă şi au trimis cantităţi mari de date înapoi pe Pământ.

    În ultima tranşă de date sunt rezultatele din încercarea de foraj făcută cu puţin timp înainte. Aceasta a fost principala activitate a robotului.

    15 NOIEMBRIE 2014



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Un acid gras ar putea fi printre molecule organice descoperite pe Marte de roverul Curiosity de la NASA.
    Cercetatori de la Universitatea Washington din St. Louis au descoperit doua particule mici de oxid de siliciu (nisip) in meteoriti primitivi. Aceasta descoperire este surprinzatoare, deoarece siliciul nu este unul dintre mineralele ce condenseaza in atmosfera stelara. Cele doua particule descoperite acum par sa provina de la o supernova ce a colapsat.
    Sonda Mars Express de la ESA, Agenţia Spaţială Europeană, care a intrat pe orbită în jurul Planetei Roşii acum zece ani, s-a apropiat cel mai mult de Phobos, luna cea mare a planetei Marte, la sfârşitul lunii decembrie 2013. Ea a trecut la 45 km de suprafaţa corpului ceresc.
    O minge masivă de foc a trecut peste Argentina, colorând cerul în verde, un spectacol care a durat câteva secunde.
    Un nou telescop pentru vânătoarea de planete a devenit operaţional în Chile şi ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă atmosfera planetelor mici care se rotesc în jurul stelelor din apropiere.
    Cercetările NASA au găsit apă blocată în granulele minerale de pe suprafaţa Lunii, apă ce provine de la o sursă necunoscută aflată adânc sub suprafaţă. Studiile anterioare au relevat existenţa apei în rocile colectate de misiunile Apollo, dar s-a crezut că este vorba de o contaminare cu apă terestră.