| Publicat pe 23 septembrie 2011 |
|
Actiuni pentru a preveni o noua recesiune mondiala
Pietele mondiale au scazut la un minimum record al ultimelor 14 luni si euro a scazut datorita ingrijorarilor legate de impactul in sectorul bancar al unui posibil faliment al Greciei. Bursele americane si asiatice au scazut si datorita declaratiei facuta de FED (banca centrala a Statelor Unite) in care a fost anuntata posibila scadere a economiei americane.
Seful FMI, Christine Lagarde, a spus ca situatia economiei globale intra "intr-un loc periculos", in vreme ce presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a spus ca lumea este intr-o "zone periculoasa".
G20 s-a intalnit la Washington
Sub presiunea investitorilor si in incercarea de a stabiliza turbulentele din pietele internationale, ministrii de finante si oficiali ai bancilor centrale din G20 au spus ca vor lua toate masurile necesare pentru a calma sistemul financiar global. "Ne angajam sa luam toate masurile necesare pentru a mentine stabilitatea sistemului bancar si a pietelor financiare" a spus grupul intr-un comunicat dat presei dupa intalnirea care a avut loc joi la Washington.
Aceasta intalnire a avut loc cu doua zile inainte de intalnirea FMI si Bancii Mondiale. La acest moment Franta detine presedentia G20.
Au existat discutii aprinse in legatura cu rolul Bancii Centrale Europene (ECB) de a cumpara datoria tarilor din zona euro. A fost luata in discutie si modalitatea de a actiona "pentru a creste flexibilitatea EFSF (Fondului european de stabilitate financiara).
Economistul sef de la ECB, Juergen Stark, a demisionat recent datorita opozitiei sale ca banca sa cumpere bonuri de la tarile cu probleme de datorii suverane.
Mai multi investitori doresc ca zona euro sa emita bonuri garantate de toate cele 17 natiuni membre ale zonei euro, asa numitele euro-bonuri. Mai multi finantisti, in special cei din Germania, au respins aceasta idee.
Europa a fost sub presiunea Statelor Unite si a altor tari pentru a lua masuri mai curajoase in rezolvarea crizei. Inainte de summit, secretarul trezoreriei americane, Timothy Geithner, si-a exprimat optimismul ca Europa isi va aloca mai mult din resursele sale pentru a sprijini bancile si guvernele din zona euro.
Analistii au spus insa ca intalnirea e putin posibil sa injecteze mai multa incredere in piete. "Avem nevoie de actiuni concrete implicand politici monetare coordonate si o crestere masiva a puterii de foc a EFSF, sau ca ECB sa cumpere bonuri din tarile europene indatorate"
Mai multe economii in curs de dezvoltare, inclusiv Brazilia, India, China, Rusia si Africa de Sud au spus ca "vor lua in considerare, daca este necesar, sa ofere sprijin prin FMI sau alte institutii financiare internationale" pentru a rezovla problema crizei de datorii din Europa.
Ingrijorari legate de bancile europene
In ciuda asigurarilor date de oficialii G20, bursele europene au scazut cu 1,8%, dupa scaderea de 5% de joi in urma anuntului facut de FED.
Deutsche Bank a spus ca bancile din regiune ar putea sa inregistreze pierderi mai mari decat cele asteptate in urma intelegerii in problema datoriei Greciei. FMI estimeaza ca in urma acordului cu Grecia bancile europene vor avea o gaura de capital de aproxiamtiv 200 miliarde de euro, relateaza Reuters. Credit Suisse a calculat ca bancile au putea avea nevoie de 400 miliarde de euro pana in 2012 pentru a umple gaura lasata de recesiune, pierderile in datoriile suverane si costurile mai ridicate de finantare.
In contradictie cu parerile analistilor, economiile majore din Europa precum Franta, Germania, Spania spun ca bancile lor nu sunt in nevoie disperata de capital. Comisia Europeana a spus vineri ca bancile europene au primit deja 420 miliarde de euro pentru a ajuta la recapitalizarea acestora si ca se afla intr-o stare mai buna decat acum trei ani.
Ultimele statistici arata ca sectorul privat din zona euro s-a contractat in septembrie pentru prima data in doi ani.
Banca centrala a Marii Britanii a spus ca o parte dintre membrii Comitetului de Politca Monetara iau in considerare a noua runda de tiparire de bani care sa fie injectati in economie.
Grecia neaga zvonurile despre faliment
Grecia a negat rapoartele prezentate in media conform carora ar intra in faliment, creditorii acesteia preluand pierderi in valoare de 50% din bonurile guvernamentale ale tarii. Ministrul de finante al Greciei a spus ca Atena se focalizeaza pe reducerea nivelului datoriei sale: "Toate celelalte discutii, zvonuri, comentarii si scenarii care ne distrag atentia de la aceasta tinta centrala si obligatie politica a Greciei ... nu ajuta la sarcina noastra comuna europeana". Datorita masurilor de austeritate impuse, in Grecia au loc proteste de strada.
Grecia poate intra in faliment daca nu va primi in luna octombrie urmatoarea transa a imprumutului de la FMI si Uniunea Europeana. Falimentul Greciei ar putea sa destabilizeze si alte tari cu probleme financiare din Europa, precum Portugalia, Irlanda, Spania si Italia. Falimentul ar putea sa cauzeze pagube majore si in multe banci europene care detin datorii ale Greciei.
Ingrijorari legate de economia Statelor Unite
In incercarea de a stimula economia americana, FED a spus ca va vinde bonuri cu perioada de maturitate la trei ani in valoare de 400 miliarde de dolari si va cumpara datorie pe termen mai lung.
Acest lucru nu inseamna ca vor fi injectati noi bani in economie. Prin aceasta masura FED incearca sa mentina scazute dobanzile de referinta pe termen lung si sa faca imprumuturile pentru consumatori si pentru afaceri mai ieftine. Economistii se indoiesc ca acest plan va avea efect, datorita faptului ca oricum dobanzile de referinta in Statele Unite sunt la un minimum record.
FED a anuntat de asemenea ca "exista riscuri serioase de cadere" a economiei americane. In urma anuntului bursele europene au scazut cu 5%, iar indicele Dow Jones de pe Wall Street a scazut cu 3,5%. Bursele asiatice si ale Australiei au scazut si ele.
Pana acum, pentru a stimula economia, FED a avut doua runde de tiparire de bani pe care i-a injectat in economie. Analistii se asteptau la o a treia runda.
|