Publicat pe 31 decembrie 2011

Politicile Uniunii Europene dictate de piete si de agentiile de rating

Retrospectiva financiara 2011

La finalul unui an traumatizant, inca nu exista un final previzibil pentru criza de datorii din Europa. De fapt, politicile guvernamentale ale Uniunii Europene par sa fie inca dictate de piete si agentiile de rating.

Anul a inceput bine pentru moneda euro. Estonia a devenit primul stat fost sovietic care a adoptat moneda euro devenind al 17-lea membru al zonei euro. Apoi lucrurile au luat rapid o intorsatura negativa.

Criza de datorii din zona euro a inceput in Grecia care avea datorii de 160% din PIB. Pentru a rezolva criza de datorii din Grecia, creditorii privati au fost fortati sa accepte o reducere de 50% din datoria Greciei (100 miliarde euro). Pe langa aceasta taiere a datoriei, Grecia va mai primi pana in 2014 un imprumut de 100 miliarde euro, pe langa cel deja primit, in valoare de 110 miliarde euro.

Criza se adanceste

In vreme ce guvernele cadau in toata Europa, criza de datorii a inceput sa muste adanc in inima zonei euro. Urmand Italia si Spania, Franta a fost si ea absorbita in vartej. Dobanzile din piete pentru bonurile de zece ani ale Frantei si Belgiei au inregistrat noi recorduri, in vreme ce Spania a fost fortata sa plateasca cele mai mari dobanzi din ultimii 14 ani.

Ramanand fara alternative, bancile din zona euro au imprumutat din ce in ce mai mult de la Banca Centrala Europeana (ECB), mai mult decat oricand in ultimii doi ani. Piata interbancara practic a murit, in vreme ce suspiciunile intre institutiile financiare au continuat sa creasca pe fundalul zvonurilor si a scaderilor de rating date de cele trei mari agentii de rating din lume cu sediul in Statele Unite.

"Este mult mai rau decat in momentul falimentului Lehman din 2008, pentru ca acum guvernele sunt si ele in incapacitate" a declarat un trader din Frankfurt, citat de 'Deutsche-Welle'

Europa in "cele mai dure momente de la cel de-al doilea razboi mondial"

"Suntem martorii unei curse intre democratii si forte anonime care prin speculatii expun democratiile la riscuri vizibile foarte clar" a spus un oficial in Parlamentul European. Investitorii din pietele au fost acuzati ca sunt in cautare de profit obtinut in urma falimentarii unor intregi state. Pietele pun presiune pe tarile din zona euro si ratele dobanzilor pentru imprumuturi au crescut brusc pentru Franta, Belgia, Austria, Finlanda si Olanda.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus ca Europa trece prin "cele mai dure momente de la cel de-al doilea razboi mondial". Aceasta a spus in fata partidului sau ca se teme ca Europa ar putea sa esueze daca esueaza euro si a promis ca va face tot ce ii sta in putere sa opreasca acest lucru.

Guvernului Ungariei a spus ca Ungaria se afla sub "atac financiar". Serviciile de securitate ale Ungariei investigheaza atacurile speculative asupra monezii nationale dupa ce aceasta a scazut la o valoare record a tuturor timpurilor. Ratingul Ungariei a fost scazut la "deseu". Populatia este puternic afectata de atacul financiar.

Standard & Poor's a amenintat Europa cu o retrogradare in masa de ratinguri

Standard and Poor's a amenintat Uniunea Europeana cu o retrogradare in masa a ratingurilor pentru 15 economii din zona euro. Dintre acestea, ratingul de top AAA, este detinut la acest moment de Germania, Franta, Austria, Olanda, Finlanda si Luxemburg.

Ministrul de finante al zonei euro a spus ca anuntul "a depasit orice limite" si ca este "o puternica exagerare, incorecta".

Cumparari masive de datorii guvernamentale

Banca Centrala Europeana (ECB) nu poate cumpara direct datoriile tarilor (bonuri guvernamentale) din zona euro, din cauza regulilor de functionare a bancii, reguli care intentioneaza sa ii garanteze bancii independenta.

ECB se considera un gardian al stabilitatii monezii euro si nu o tiparnita de bani pentru natiunile care duc lipsa de cash. ECB si-a mentiunt aceasta pozitie in ciuda presiunilor venite din piete si din Statele Unite, care doreau ca ECB sa se implice mai mult in criza de datorii.

Insa ECB poate cumpara bonuri guvernamentale de pe pietele secundare, daca stabilitatea euro este amenintata. Din mai 2010, ECB a cumparat bonuri in valoare de 203,5 miliarde euro.

In martie, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat un pachet de salvare al zonei euro. Fondul de salvare european (EFSF), valid pana in 2013, a ajuns la un total de 500 miliarde de euro. In 2013, sau mai devreme, va fi inlocuit cu Mecanismul de Stabilitate European cu o suma totala de 700 miliarde euro.

Noaptea in care Europa s-a schimbat: mai multa putere cedata catre Bruxelles

A fost luata decizia de a se forma o uniune fiscala europeana. Marea Britanie a votat impotriva acordului aprobat de statele membre ale Uniunii Europene.

Elemente cheie ale uniunii fiscale: frane pentru datorii, verificari de bugete, sanctiuni automate, nu se emit euroobligatiuni.

Masuri de urgenta: Fondul de urgenta de la FMI, Fondul pentru Stabilitate Financiara Europeana. Uniunea fiscala nu va fi inclusa in tratatul de la Lisabona.

Pietele financiare au considerat schimbarile insuficiente.

Bancile au depozitat la ECB imprumuturile primite de la ECB

Bancile din zona euro s-au ingesuit pentru a lua imprumuturi ieftine oferite de Banca Centrala Europeana, banca imprumuntand in total 489 miliarde euro. A existat speranta ca bancile care au luat imprumuturi foarte ieftine si pe o durata foarte lunga de la ECB le vor folosi pentru a investi in datoriile suverane ale tarilor din zona euro. Au fost imprumutate 523 de banci.

In ciuda acestui imprumut record, bancile au depozitat 412 miliarde euro inapoi la ECB. Bancile au imprumutat cu 1% de la ECB si au depus banii tot la ECB primind o dobanda de 0,25%, mult mai mica decat daca ar fi imprumutat banii guvernelor indatorate. In acest timp, tarile din zona euro isi rostogolesc datoriile in crestere.

Criza din zona euro distruge in calea sa liderii europeni

Odata cu problemele economice, criza datoriilor a inregistrat si victime politice. Acesta a fost cazul lui Brian Cowen in Irlanda si a lui Jose Socrates in Portugalia. Primul ministru spaniol Zapatero a suferit o cadere de proportii in urma unor alegeri anticipate.

Cele mai proeminente personalitati care au fost nevoite sa demisioneze au fost prim-ministrul Greciei George Papandreou si prim-ministrul Italiei Silvio Berlusconi, acesta fiind fortat sa demisioneze de miscarile din piete.