Publicat pe 12 decembrie 2011

Franta in imagini

Muzeul Luvru, Paris. Vedere exterioara

Muzeul Luvru este cel mai mare muzeu de istorie și arta din Franța. Este situat in centrul Parisului, în fostul palat regal.

Luvrul este de asemenea și unul dintre cele mai vizitate muzee din lume, cu o medie de 15000 de vizitatori pe zi, dintre care 65% sunt straini. In 2008, muzeul a fost vizitat de aproximativ 8,5 milioane de turisti. Muzeul contine aproape 35000 opere de arta ce acopera o perioada cuprinsa intre mileniul sase inaintea erei noastre si secolul 19.

Codul lui Hammurabi, Venus din Milo, Gioconda de Leonardo da Vinci sau Libertatea conducand poporul de Eugene Delacroix sunt printre piesele cele mai celebre de la Luvru.

In anul 1190, pe actualul loc al muzeului Luvrului, se afla o cetate construita de catre Filip al II-lea al Frantei. Regele Carol al V-lea va transforma ulterior fortareata în reședință regală.

In 1528, Francisc I al Frantei demoleaza turnul din mijlocul cetatii, iar in 1546 incepe transformarea fortaretei în resedinta de lux.

Lucrarile de transformare a cetatii sunt continuate ulterior de Henric al II-lea și Carol al IX-lea.

Curtea Patrata este realizata sub domniile lui Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea, avand de patru ori dimensiunea curtii renascentiste din timpul lui Francisc I. Aceasta dezvoltare a Luvrului este insa intrerupta brusc in anul 1678, cand Ludovic al XIV-lea alege Versailles ca resedinta regala.

La 10 august 1793 are loc inaugurarea oficiala a noului muzeu si va incepe cu expoziția celor mai frumoase tablouri ale colecției regale.

In timpul Primului Imperiu muzeul se va numi Muzeul Napoleon având ca prim director pe Dominique-Vivant Denon. Muzeul este extins construindu-se aripa din strada Rivoli.

In 1808 se va construi și un mic arc de triumf numit Arcul de Triumf Carrousel, care va fi decorat de catre Dominique-Vivant Denon cu basoreliefuri si cu statuete ce slavesc gloria armatelor victorioase.

Sub domnia lui Napoleon al III-lea Luvrul a suferit mai multe modificari prin adaugarea de cladiri noi pentru a oferi simetrie complexului arhitectural ce devine din ce in ce mai impunator. În 1871, muzeul este incendiat în timpul Comunei din Paris.

Anul 1882 marcheaza inceputul Luvrului modern, acum fiind aproape in totalitate consacrat culturii, cu exceptia aripii Richelieu in care va functiona Ministerul de Finante. Ministerul va fi mutat din aripa Richelieu in 1981, la decizia presedintelui francez François Mitterrand.

Marele Luvru (Le Grand Louvre)

La 26 ianuarie 1981, François Mitterrand, presedintele Frantei, ia decizia de a reda Luvrului aripa Richelieu, care la acel moment era ocupata de Ministerul de Finante francez. Este inceputul proiectului numit Marele Luvru (fr. Le Grand Louvre) care va insemna o reorganizare totala a muzeului.

Extinderea și modernizarea Luvrului au fost incredințate arhitectului american de origine chineza, Ieoh Ming Pei celebru pentru proiectele sale, în principal pentru noua aripă a National Gallery of Art din Washington, D.C.

Piramida de sticlă construita in mijlocul Curtii Napoleon de catre Ieoh Ming Pei este inaugurata la 30 martie 1989. Aceasta va reprezinta de acum principala axa de circulatie in palatul Luvru, fiind punctul principal de acces in muzeu. Piramida duce la subsolul muzeului unde este amenajat un vast hol de receptie din care vizitatorii au acces la restul complexului.

Reprezentare muzeul Luvru.

Palatul Luvru. Fata estica a Curtii Patrate.

Interiorul Curtii Patrate.

Curtea Napoleon. In stanga este aripa Denon, iar in dreapta este aripa Richelieu. Intrarea in muzeu se face prin piramida de sticla.

Aripa Richelieu (dreapta) a muzeului Luvru.

Piramida de sticla construită in mijlocul Curtii Napoleon de către arhitectul Ieoh Ming Pei. A fost inaugurata la 30 martie 1989. Reprezintă punctul principal de acces in muzeu. Piramida duce la subsolul muzeului unde este amenajata o sala de receptie din care vizitatorii au acces la restul complexului.

Sala de receptie de la subsol vazuta din exterior.

Pavilionul Richelieu.

Statui reprezentand personalitati ale istoriei Frantei.

O parte a curtii interioare a muzeului Luvru. Vedere spre aripa Richelieu.

O parte a aripii Richelieu.

Drum de acces intre si prin cele doua aripi ale muzeului Luvru, aripa Richelieu si aripa Denon. In fundal se vede punctul de acces al aripii Richelieu spre strada Rivoli.

Partea finala a aripii Richelieu. In imagine se vede si Arcul de Triumf Carrousel construit în 1808.

Arcul de Triumf Carrousel decorat de catre Dominique-Vivant Denon cu basoreliefuri si cu statuete ce slavesc gloria armatelor victorioase.

Intrarea spre gradinile Tuileries