| Publicat pe 15 octombrie 2011 |
|
Miniştrii de finanţe ai ţărilor din G20 analizează opţiunile pentru datoriile europene
Miniştrii de finanţe ai celor mai mari 20 de economii ale lumii s-au reunit la Paris pentru a încerca să rezolve criza datoriilor europene, care ameninţă să împingă economia mondială într-o altă recesiune.
Miniştrii de finanţe s-au întrunit vineri şi sâmbătă pentru a analiza mai multe opţiuni, despre care unii lideri spun ar putea contribui la stabilizarea pieţelor financiare globale şi la uşurarea problemelor financiare ale Greciei.
Unii lideri au sugerat că datoriile Greciei ar trebui reduse substanţial, ceea ce de fapt ar însemna o încetare de plăţi în ceea ce priveşte obligaţiile sale financiare. Aceasta ar putea forţa investitorii care deţin datoriile Greciei să-şi asume pierderi mult mai mari decât cifra de 21 la sută deja convenită prin planul de salvare din luna iulie, eventual să-şi asume pierderi de până la 60 de procente.
Liderii europeni fac presiuni asupra băncilor să-şi mărească rapid rezervele de numerar pentru a acoperi posibilele pierderi din datoriile greceşti şi din datoriile altor ţări care s-ar putea confrunta cu situaţii similare. Banca americană de investiţii Goldman Sachs a sugerat că băncile europene ar putea avea nevoie de un surplus de cel puţin 400 miliarde dolari faţă de rezervele lor actuale.
Alţii cred că ar trebui mărite capacităţile de creditare ale Fondului Monetar Internaţional. Dar Secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a respins ideea, spunând că Europa are suficienţi bani din surse proprii pentru a-şi rezolva criza datoriilor.
Nu pare să existe un consens asupra planului pe care miniştrii de finanţe ar trebui să-l prezinte la summit-ul liderilor europeni, programat pentru 23 octombrie, sau la summit-ul G20 de la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, şi omologul său francez, Francois Baroin, au declarat că fac progrese în crearea unui pachet acoperitor pentru a face faţă crizei.
Caracterul urgent al discuţiilor pe tema datoriei a fost subliniat de agenţia Standard and Poor, care a micşorat ratingul datoriilor pe termen lung ale Spaniei, motivându-şi decizia prin economia slabă şi îngrijorările legate de creditele bancare neperformante.
S&P a retrogradat ratingul Spaniei cu o unitate. Consecinţa acestei modificări de rating este că, probabil, Spania va plăti dobânzi mai ridicate la împrumuturile pentru finanţarea operaţiunilor sale guvernamentale. Săptămâna trecută, agenţia de rating Fitch retrogradase şi ea ratingul de credit al Spaniei.
În plus, Fitch a retrogradat banca elveţiană UBS. Anterior, Fitch redusese ratingurile a două bănci britanice, Lloyds Banking Group şi Royal Bank of Scotland, subliniind că probabilitatea ca aceste bănci să mai poată beneficia în continuare de sprijin guvernamental s-a redus.
|