Publicat pe 28 iunie 2010

Japonia in timpul crizei

Economia Japoniei a crescut cu 1,2% in primul trimestru al lui 2010. Acesta a fost al patrulea trimestru consecutiv de crestere economica in Japonia. Cresterea anuala se asteapta sa fie de 4,9%, sub asteptarile analistilor de 5,5%.

Pentru comparatie, cresterea anuala in Statele Unite, prognozata pe baza datelor din primul trimestru, arata o crestere de 3,2%.

Cresterea din primul trimestru s-a datorat unei cresteri in exporturile Japoniei. Criza de datorii din Grecia care a afectat toate pietele mondiale si care a dus la o crestere a yen-ului fata de euro, a ridicat ingrijorari in legatura cu faptul ca exporturile Japoniei ar putea sa sufere.

FMI a indemnat Japonia sa inceapa reducerea masivei datorii de aproape 230% din PIB, aceasta fiind cea mai mare datorie dintre tarile industrializate. Japonia este a doua mare economie din lume, dupa Statele Unite. FMI a avertizat ca aceasta datorie ar putea sa ajunga la 250% din PIB pana in 2015. Agentiile de rating au avertizat ca ar putea sa scada ratingul Japoniei daca nu elaboreaza un plan in legatura cu reducerea acestei datorii.

FMI a spus ca Japonia ar trebui sa inceapa sa-si mareasca taxele pe consum, lucru imposibil de realizat datorita prudentei consumatorilor in legatura cu cheltuielile, relateaza BBC. Cu ocazia vizitei anuale a reprezentantului FMI in Japonia, acesta a spus ca redresarea economica a Japoniei ar trebui sa permita si includerea unor masuri de reducere a datoriilor.

Ca mai toate tarile dezvoltate, Japonia a alocat bani in pachete de stimulare a sistemului financiar pentru a evita o criza financiara. Acest lucru a fost considerat de FMI, un factor care a dus la stabilizarea pietelor si a sprijinit refacerea economica.

Banca centrala a Japoniei a oferit la inceputul lunii iunie 33 miliarde dolari, sub forma unor imprumuturi cu dobanzi scazute, cu scopul de a stimula cresterea economica.
Banca planuieste sa faca disponibili acesti bani pentru bancile comerciale, pentru a le incuraja sa imprumute mai mult catre afacerile private. Firmele vizate erau cele din domeniul energiei, mediului si turismului. Planul ar trebui sa fie pus in aplicare de la finalul lunii august. Insa economistii de la Goldman Sachs au pus sub semnul intrebarii impactul acestui plan in cresterea economica.

Dobanda de referinta a ramas la 0,1% de la finalul lui 2008, Japonia spunand ca in viitorul apropiat aceasta nu se va schimba. Deflatia este de asemenea o problema in Japonia, unde preturile au scazut cu o rata anulala de 1,5%.

Guvernul condus de noul prim-ministru ales pe 4 iunie 2010, Naoto Kan, a schimbat brusc prioritatile in economie, de la strategii stimulative pentru refacerea economica, la strategii focalizate pe reforme fiscale. Din cauza nivelului ridicat al datoriei, prim-ministrul a spus ca fara aceste reforme, Japonia ar risca o criza de acelasi fel ca si cea din Grecia: "Trebuie sa prevenim o situatie ca a Greciei, in care Japonia sa piarda increderea pietelor, ducand astfel la o crestere a dobanzilor pentru imprumuturi si apoi aducand finantele tarii intr-o stare de colaps"

Desi datoria Japoniei este dubla in comparatie cu PIB-ul acesteia, unii economisti cred ca situatia fiscala nu este asa de rea precum pare. Acest lucru se datoreaza surplusului comercial pe care il are Japonia, aceasta fiind capabila sa imprumute bani cu unele dintre cele mai mici dobanzi din lume.

Planul noului prim-ministru este sa aduca bugetul in surplus pana in 2020. Pentru a indeplini acest plan, guvernul a blocat sumele de bani care se vor cheltui sau pe care statul le va imprumuta de pe pietele internationale. Cresterea taxei pe consum este de asemenea luata in considerare, insa nu pentru urmatorii ani.

In Japonia a fost data o noua lege prin care firmele sunt obligate sa dezvaluie salariile oricui castiga mai mult de 1,1 milioane dolari pe an. Scopul acestei legi a fost de a imbunatati guvernarea coroporatiilor.

Conducatorul companiei Nissan, are cel mai mare salariu din Japonia; acesta a fost de 9,5 milioane de dolari anul trecut. Publicul priveste cu interes cum companiile dezvaluie aceste salarii pentru prima data. Lista milionarilor este scurta, si strainii sunt cei care castiga cei mai multi bani. Directorul Nissan a spus ca salariul sau este mai mic decat media salariilor altor sefi de companii similare, medie care este de 12,6 milioane dolari pe an.

Aceasta dezvaluire a marcat o schimbare dramatica in cultura corporatista din Japonia. Aceasta cultura nu incurajeaza managementul bazat pe riscuri luate de persoane cu rol executiv si care sunt platite foarte bine pentru a face acest lucru. De obicei, companiile iau decizii prin gasirea unei intelegeri in cadrul unui grup de manageri, fiecare primind o fractiune din salariul omologilor lor din Vest.

Un studiu efectuat de PricewaterhouseCoopers Co. estimeaza castigul directorilor de top din Japonia la 500 mii dolari pe an, adica la un sfert din cat castiga omologii lor americani, aproximativ doua milioane de dolari pe an. Numai 1,4% dintre directorii japonezi primesc mai mult de un milion de dolari, lucru care se traduce in faptul ca noua lege va duce la dezvaluirea castigurilor pentru aproximativ 100 de manageri, conform PricewaterhouseCoopers Co.