Publicat pe 11 aprilie 2011

Islanda a votat sa nu plateasca datoriile bancilor private

Rezultatul referendumului din Islanda, facut pentru a decide daca tara va plati datoria bancilor private fata de Marea Britanie si Olanda, a fost negativ, 60% dintre votanti nedorind sa plateasca aceasta datorie. Datoria este de aproximativ patru miliarde de euro care s-au pierdut in urma prabusirii sectorului bancar islandez in 2008.

Prim-ministrul Islandei, citat de BBC, a spus ca aceasta respingerea inseamna ca "a fost aleasa optiunea gresita". Ministrul trezoreriei din Marea Britanie a spus ca decizia a fost "dezamagitoare" si ca problema va merge la o curte de justitie internationala. Ministrul de finante al Olandei a spus ca se va consulta cu Marea Britanie inainte de a face alti pasi, dar ca este foarte posibil ca problema sa ajunga la o curte internationala de justitie: "Timpul pentru negocieri a trecut. Problema va fi acum decisa de o curte [de justitie]."

Acest referendum este al doilea in care islandezii au refuzat plata.

Parlamentul Islandei a sustinut optiunea de a nu plati datoria, insa presedintele Islandei a refuzat sa o semneze, lucru care a dus la referendum.

Un acord anterior, care impunea un regim mai dur de plata a datoriei, a fost respinsa prin referendum in 2010, de catre 93% dintre votanti.

Ministrul de finante al Islandei a spus ca exclude o a treia incercare de convingere a populatiei sa accepte plata datoriei.

Datoria catre Marea Britanie si Olanda

Economiile cetatenilor islandezi au fost protejate prin lege de un depozit de garantare, insa aceasta regula nu se aplica si cetatenilor straini care au fost atrasi de dobanzile mari din bancile islandeze.

Aproximativ 340000 de cetateni britanici si olandezi si-au depozitat mai mult de patru miliarde de euro in banca privata islandeza 'Icesave'. Dupa colapsul 'Icesave', autoritatile britanice si olandeze au compensat cetatenii din tarile lor, lucru care a dus la transformarea datoriei bancii private 'Icesave' intr-o datorie catre statele Marea Britanie si Olanda.

Disputa a crescut rapid, Marea Britanie si Olanda amenintand ca va bloca Islanda la integrarea in Uniunea Europeana. Respingerea platii datoriei duce de asemenea si la blocarea unui imprumut de 4,6 miliarde dolari oferit de FMI.

In ciuda nesigurantei legata de 'Icesave', economia Islandei se prognozeaza ca va creste cu 2,3% in acest an si cu 2,9% in 2012.

Islandezii sunt furiosi

Sustinatorii votului pozitiv au spus ca plata datoriei ar fi fost cea mai buna solutie pentru a rezolva problema din punct de vedere al costurilor si al riscurilor pentru Islanda.

Sustinatorii votului negativ au spus ca platitorii de taxe si impozite din Islanda nu au obligatia legala sa plateasca pentru pierderile bancilor private si ca aceasta optiune ar pune o povara foarte mare pe umerii natiunii.

Unul dintre votanti a spus, citat de 'Reuters': "Stiu ca, probabil, asta ne va dauna pe plan international, insa merita sa luam pozitie". Un altul a spus: "Nu am avut nici o contributie in provocarea acelor datorii si nu doresc ca, copii nostri sa riste platindu-le".

Agentia de rating Moody a spus ca va scadea si mai mult rating-ul Islandei in cazul unui vot negativ. Un analist de la agentia Standard & Poor's a spus ca un vot negativ "ar putea sa duca la un lung proces legal si la mai multa nesiguranta in legatura cu costurile fiscale finale".

Mica natiune islandeza are o populatie de numai 320000 de persoane.

Suma care trebuie platita este egala cu aproximativ jumatate din PIB-ul Islandei. Islanda ar trebui sa plateasca la aceasta datorie pana in 2046, cu o dobanda de 3%.