Publicat pe 25 noiembrie 2010

Irlanda convinsa sa accepte un imprumut

Costul imprumuturilor facute de Irlanda pe pietele internationale a atins un nivel record. Datoria publica a Irlandei a crescut la 32% din PIB, dupa ce statul a injectat 45 miliarde de euro in bancile din tara, prin cumpararea de actiuni.

Deficitul guvernamental a crescut in timpul recesiunii dupa ce a fost fortat sa imprumute sistemul bancar al tarii, care a avut de suferit in urma bulei imobiliare. Limita impusa de Uniunea Europeana pentru nivelul datoriei publice este de 3% din PIB. Tinta Irlandei este ca datoria publica sa ajunga la 3% din PIB pana in 2014.

Prim-ministrul Irlandei, Brian Cowen, a insistat in repetate randuri ca Irlanda nu are nevoie de imprumut, economia Irlandei fiind bine finantata pana anul viitor. In urma unei intalniri la Bruxelles, Uniunea Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International au decis sa se deplaseze la Dublin pentru a examina situatia financiara a tarii.

Examinarea facuta de FMI si UE

In urma acestei examinari, Irlanda a cerut Uniunii Europene si FMI un imprumut pentru a balansa deficitul din buget, cat si pentru a stabiliza sectorul bancar din Irlanda.

Stirile difuzate la televiziunea de stat a Irlandei spun ca imprumutul dat de FMI si UE va fi de 85 miliarde de euro, pe o durata de trei ani. Ministrul de finante al Irlandei neaga aceste stiri, spunand ca sunt premature si ca pachetul de imprumut este inca in negocieri care ar putea dura cateva saptamani.

Cifrele avansate in cadrul stirilor corespund cu 20000 euro imprumutati pentru fiecare irlandez. Raportul mai arata ca 48 miliarde de euro vor ajuta guvernul sa echilibreze deficitul bugetar, 15-20 miliarde de euro vor ajuta la recapitalizarea bancilor, iar 20 miliarde de euro vor forma un fond de rezerva pentru banci.

In viitor, bancile irlandeze vor fi transformate in institutii mult mai mici.

Tot in urma acestei examinari, Brian Cowen a declarat ca "guvernul trebuie sa creasca taxele si sa reduca cheltuielile pana la un nivel pe care putem sa ni-l permitem", relateaza 'Deutsche-Welle'. Masurile de austeritate prespun economisirea a 15 miliarde de euro pana in 2014.

De-a lungul timpului, nivelul scazut al taxei corporatiste (impozitul pe care trebuie sa-l plateasca firmele) din Irlanda (12,5%) a fost subiect de disputa internationala, in care tari precum Germania au acuzat Irlanda de un avantaj incorect in atragerea investitiilor internationale. Guvernul Irlandei a spus ca aceasta taxa va ramane neschimbata, dar ca vor creste taxele pe venit.

Brian Cowen a spus ca "Avem rezerve de cash foarte mari si totusi am fost de acord cu facilitatea oferita de Europa si de FMI datorita gradului de turbulenta [din piete]". Acesta a mai spus ca tara a fost fortata sa accepte acest imprumut datorita ingrijorarilor care vin dinspre sistemul bancar impovarat de datorii. "Eu nu vreau sa critic pietele, insa pietele sunt volatile"

Plan dur de austeritate

Guvernul Irlandei a prezentat un plan dur de austeritate facut pentru a ajuta tara sa iasa din criza de datorii, prin economisirea a 15 miliarde de euro.

Punctele principale din acest plan includ: reducerea locurilor de munca din sectorul public cu aproximativ 25000, reducerea cu 2,8 miliarde de euro a cheltuielilor cu protectia sociala, cresterea TVA, modificarea unor taxe existente si adaugarea unora noi, dar mentinerea constanta a taxei corporatiste.

Aceste noi programe de austeritate vin in Irlanda la capatul a inca doi ani de masuri dure de austeritate.

Economistii aprecieaza cresterea economica luata in calcul de Irlanda, ca fiind prea optimista. Pentru 2011 se asteapta o crestere de 2%-2,5%, iar pentru 2012, o crestere de 3,5%-4,5%. Agentia de rating Standard & Poor's spune ca nu se asteapta la nici o crestere in urmatorii ani.

Acest plan de austeritate nu a impresionat pietele internationale, bonurile guvernamentale irlandeze cazand la aceeasi valoare ca cea de dinainte de inceperea negocierilor pentru imprumut. Acest lucru nu afecteaza in acest moment Irlanda intr-un mod direct, datorita faptului ca tara nu are nevoie de imprumuturi din piete. Acest lucru este insa un indicator ca investitorii considera ca tara prezinta un grad mai mare de risc din punctul de vedere al capacitatii de returnare a imprumuturilor.

Uniunea Europeana a spus ca este increzatoare in planul de austeritate propus de Irlanda.

In urma anuntarii planului de austeritate, euro a scazut in fata dolarului.

Agentiile de rating

In primul trimestru al lui 2010 Irlanda a iesit dintr-o recesiune care a durat doi ani. De atunci, agentiile de rating i-au scazut rating-ul de tara datorita costurilor redresarii sectorului bancar al tarii, cat si datorita pierderii graduale, dar semnificative, a fortei financiare a guvernului.

In aceasta saptamana, Standard & Poor's a scazut din nou ratingul Irlandei. Standard & Poor's a spus ca motivele pentru aceasta scadere de rating sunt riscurile legate de cresterea economica a tarii si existenta unei mari posibilitati ca guvernul sa injecteze noi fonduri in sistemul bancar.

Agentiile de rating Moody si Fitch au spus ca vor reanaliza si ele ratingul Irlandei.

Efecte in plan international

Imediat in urma anuntului ca Irlanda va lua un imprumut, indicii bursieri europeni si moneda euro au crescut. De asemenea, costul imprumuturilor pe care Irlanda ar putea sa le faca in pietele internationale a scazut.

Aceasta stare a pietelor nu a durat insa mult timp, analistii sugerand ca scaderea care a urmat a avut loc datorita faptului ca pietele sunt ingrijorate de starea pe termen lung a economiei irlandeze. In aceeasi perioada in Asia au avut loc schimburi de focuri armate intre Coreea de Nord si Coreea de Sud. Aceste evenimente cumulate au dus la scaderea pietelor in toata lumea, in special a actiunilor bancilor.

Ministrul austriac de finante a spus ca 'Este necesar ca Irlanda sa fie ajutata, pentru ca altfel intrega zona euro ar fi in pericol".

Ministrul german de finante a spus ca "Este moneda noastra comuna [euro] in joc". Fara un imprumut acordat Irlandei, "vor exista consecinte economice si sociale pentru tara noastra".

Germania este tara care a oferit cea mai mare parte dintre imprumuturi, atat pentru Grecia cat si pentru Irlanda. Imprumutul pentru Irlanda este foarte nepopular in randul electoratului german care incearca sa inteleaga de ce tara lor imprumuta alte tari europene.

Unii oficiali ai Uniunii Europene si unii investitori se tem ca problemele financiare din Irlanda se vor raspandi si in alte tari din zona euro cu deficite bugetare mari, in particular in Spania si Portugalia. O alta tara care a primit un imprumut masiv de la FMI si UE in luna mai a acestui an, a fost Grecia, imprumutul fiind de 110 miliarde euro.