The Titi Tudorancea Bulletin
Ediţia în limba română
Publicat pe 18 noiembrie 2010
 
Ediţia Română / Afaceri / Finante

Irlanda analizeaza necesitatea unui imprumut

MIHAI ADAM

Costul imprumuturilor facute de Irlanda a atins un nivel ridicat record. Acest lucru reflecta temerile crescande ale investitorilor in legatura cu abilitatea guvernului irlandez de a reduce nivelurile de imprumuturi.


Profiturile obtinute de cumparatori de bonuri guvernamentale irlandeze a crescut la 8,93%, cel mai mare nivel de la crearea euro in 1999. Un profit ridicat pentru cumparator este problematic pentru vanzator, adica pentru Irlanda.

Italia, Spania si Portugalia sunt printre tarile care si-au vazut costul imprumuturilor crescand odata cu temerile de o eventuala contagiune in Europa.

Guvernul Irlandei, care deja a impus taieri de costuri, planifica sa emita pe 7 decembrie un plan pentru o noua reducere de costuri, de 15 miliarde de euro. Tinta finala este ca in 2011, deficitul bugetar sa fie redus la 9,5% din PIB, de la 12% cat este in prezent.

Datoria publica a Irlandei a crescut la 32% din PIB, dupa ce statul a dat un imprumut bancilor din tara de 45 miliarde de euro. Deficitul guvernului a crescut in timpul recesiunii dupa ce a fost fortat sa imprumute sistemul bancar al tarii.

Mai multe guverne din Europa au anuntat reduceri bugetare majore pentru a-si reduce nivelul de indatorare, printre acestea numarandu-se Grecia, Portugalia, Spania si Marea Britanie.

Uniunea Europeana, FMI si Banca Mondiala au declarat ca pot sa ajute Irlanda oferindu-i un imprumut. Insa guvernul Irlandei a spus ca la acest moment tara nu are nevoie de acest imprumut.

Ministrii de finante europeni s-au intalnit la Bruxelles, insa au spus ca nu au discutat detalii in legatura cu un potential imprumut pentru Irlanda. Acestia au spus ca problema nu a fost discutata pentru ca Irlanda nu a cerut un imprumut: "Nu este nici un motiv sa se ceara participantilor un raspuns, pentru ca nu am primit nici o intrebare". Insa a fost subliniat ca Uniunea Europeana "este gata sa actioneze" daca va fi nevoie.

Pe langa acestea, Marea Britanie a declarat de asemenea, ca este pregatita sa ofere ajutor, economia Irlandei fiind strans legata de cea a Marii Britanii. Marea Britanie este membru al Uniunii Europene dar nu si al zonei euro.

Prim-ministrul Irlandei, Brian Cowen, a insistat in repetate randuri ca nu a cerut un astfel de imprmut si ca economia Irlandei este bine finantata pana anul viitor. Insa Uniunea Europeana este ingrijorata ca turbulentele se vor intinde si la alte tari din Europa cu o rata mare de indatorare, precum Portugalia.

Dupa intalnirea de la Bruxelles, comisarul pe probleme economice si monetare al Uniunii Europene a spus ca "autoritatile irlandeze sunt dispuse sa lucreze" cu Uniunea Europeana, Banca Centrala Europeana (ECB) si FMI pentru a calma agitatia din piete. Acesta a mai spus ca un potential plan de salvare "ar pune accentul pe restructurarea sectorului bancar" din Irlanda.

Declaratia mai spune ca guvernul Irlandei se va angaja intr-o "consultare scurta si concisa" cu Comisia Europeana, ECB si FMI, pentru a determina cea mai buna metoda de a oferi orice sprijin care ar putea fi necesar. FMI a salutat aceasta decizie.

Comisarul european a spus ca situatia din Republica Irlanda este cea mai presanta problema a momentului, adaugand ca a existat "o intensificare a pregatirilor pentru un potential program in cazul in care acesta va fi cerut", insa intalnirea nu a propus nici o actiune concreta, relateaza BBC.

EU, ECB si FMI se vor deplasa la Dublin sa examineze situatia financiara a Irlandei.

Bancile irlandeze se lupta din 2008 cu o situatie dificila, din momentul in care Irlanda a suferit o cadere dramatica a pietei proprietatilor. Valorile caselor au scazut cu 50% - 60% si imprumuturile neperformante, in principal sub forma de imprumuturi catre dezvoltatori, au devenit din ce in ce mai multe in bancile principale din tara, aducandu-le in pragul colapsului.

Rapoartele sugereaza ca Irlanda va incerca sa calmeze pietele prin prezentarea unui plan financiar detaliat pe patru ani. Propunerile vor fi severe si vor presupune taieri de cheltuieli fara precedent sau ridicari de taxe totalizand sase miliarde de euro pentru a aduce deficitul la 9,5%.


show options »   

What Are You Searching For?


Search Pages in:

Search inside:








  NOUTĂŢI ÎN SECŢIUNEA FINANTE:
  Alte articole din: