Publicat pe 13 februarie 2012

Grecia a votat masurile de asuteritate pe fundalul protestelor violente

Parlamentul Greciei a aprobat un nou pachet controversat de masuri de austeritate, cerut de zona euro si FMI, in schimbul unui nou imprumut de 130 miliarde euro cu scopul de a evita falimentul. Acesta ar fi al doilea imprumut de aceasta marime contractat de Grecia de la inceputul crizei (primul a fost de 110 miliarde euro).

Partidele din coalitie au exclus peste 40 de deputati care nu au dorit sa sprijine legea.

Votul a avut loc pe fondul celor mai puternice violente vazute in Grecia de multi ani. Protestatarii din fata parlamentului au aruncat cu pietre si bombe cu benzina, iar politia a tras cu gaze lacrimogene. Cateva persoane au fost ranite si cateva cladiri au fost in flacari. Noul prim-ministru tehnocrat Lucas Papademos a indemnat la calm, spunand ca violenta nu-si are locul intr-o democratie.

Parlamentarii au aprobat de asemenea o intelegere de stergere a 100 miliarde euro din datoria Greciei, detinuta de catre banci private.

In ciuda rebeliunii unor parlamentari din partidele coalitiei de la putere, rezultatul a fost cel asteptat.

Pasok, cel mai mare partid si aliatul de coalitie al acesuita, Noua Democratie, care au sprijinit legea, detin mai mult de 230 de locuri in parlamentul elen din totalul de 300. Dintre cei 230 de deputati numai 199 au sprijinit legea, in vreme ce 43 nu au votat noile masuri. Acestia au fost exlusi din partid. 74 de parlamentari au votat impotriva legii.

Proteste violente

In Grecia exista o furie publica in crestere si un sentiment ca impactul masurilor de austeritate asupra persoanelor oblisnuite este mai mare decat valoarea imprumutului. Unele rapoarte spun ca la protestele de la Atena au participat 80000 de oameni, in vreme ce alti 20000 au protestat la Thessaloniki. Proteste violente au fost si in alte orase grecesti, inclusiv in insulele de vacanta Corfu si Creta.

Zeci de ofiteri de politie si cel putin 37 de protestatari au fost raniti.

Primarul Atenei a spus ca "inca o data, orasul este folosit ca parghie in incercarea de a destabiliza tara".

Masurile de austeritate sunt "sacrificii pe termen scurt"

Acestea includ: reducerea cu 15000 al numarului de locuri de munca din sectorul public, liberalizarea legilor muncii, scaderea salariului minim cu 20%, de la 751 euro pe luna la 600 euro, negocierea unei stergeri din datoria tarii catre banci. Rezultatul masurilor va duce la o reducere a cheluielilor bugetare de 3,3 miliarde euro.

Valoarea bonurilor guvernamentale emise de Grecia si detinute de banci private a fost redusa cu 70%, relateaza Reuters.

Primul ministru Papademos a spus ca Grecia nu-si permite luxul unor astfel de proteste in perioade asa de dificile. Acestea a mai spus, citat de BBC, ca "De voi si de votul vostru va depinde daca Grecia va ramane in zona euro sau daca va fi dusa catre un faliment necontrolat". "Prin votarea acestui program economic si deschiderea drumului pentru acordul de imprumut, veti stabili fundatia pentru reforma si redresarea economiei".

"In fata noastra, avem un program economic complet si credibil pentru a iesi din criza fiscala si economica. Este un program care asigura, mai mult decat orice altceva, locul tarii in euro". "Suntem pe deplin constienti ca programul economic inseamna sacrificii pe termen scurt pentru populatia Greciei".

Inainte de vot, ministrul de finante, Evangelos Venizelos, a spus parlamentului ca alternativa la imprumutul international, falimentul si iesirea din zona euro, ar fi mult mai rele pentru Grecia.

Presiuni internationale pentru votarea masurilor de austeritate

Votul a fost asteptat cu nerabdare de statele membre ale Uniunii Europene, cu avertizari ca neaprobarea acestui plan, urmata de falimentul Greciei, vor arunca zona euro in criza.

In ultima perioada au existat presiuni in crestere din partea partenerilor din zona euro pentru ca Grecia sa continue reformele.

Ministrul de finante al Germaniei a spus ca Grecia "nu poate sa fie o gaura fara fund". Vice-cancelarul Germaniei a spus, citat de 'Associated Press', ca "Nu este suficient numai sa dam ajutor financiar, ei trebuie sa-si rezolve a doua cauza a crizei, lipsa unei economii competitive. Pentru asta, au nevoie de masive reforme structurale. Altfel Grecia nu va iesi din criza".