Grecia sub presiunea imprumutului de la FMI si Uniunea Europeana
Pietele europene au scazut datorita ingrijorarilor ca Grecia ar putea sa ceara un nou imprumut. Caderile au urmat comentariilor facute de Jean Claude-Juncker, seful Eurogroup, care a spus ca Grecia "ar putea avea nevoie de un plan de ajustare".
Indicele Frantei a scazut cu 1,3%, iar cel al Germaniei cu 1,1%.
Grecia a primit anul trecut un imprumut de 110 miliarde euro de la FMI si Uniunea Europenana. Datoria Greciei este de 327 miliarde euro, aproximativ 150% din PIB. Se estimeaza ca noul imprumut s-ar cifra la 20 - 25 miliarde euro.
Ratingul Greciei a fost scazut
Dupa anunt, agentia de rating Standard & Poor's (S&P) a redus ratingul Greciei si mai mult in plaja de "deseu". S&P a redus ratingul de la BB- la B, justificand ca Grecia va fi nevoita probabil sa negocieze o extensie pentru plata datoriilor pe care le are.
Ratingul Greciei este acum la numai un punct deasupra celui al Pakistanului. Agentia de rating Moody a spus ca va revizui si ea ratingul Greciei, pentru un posibila scadere. Agentia de rating Fitch a spus ca inca mentine ratingul Greciei la BB+, insa cu perspectiva negativa.
Grecia furioasa datorita scaderii de rating
Ca raspuns la scaderea de rating a agentiei S&P, ministrul de finante al Greciei a facut o declaratie in care a spus ca decizia agentiei nu este justificata. "Deciziile agentiilor de rating ar trebui sa se bazeze pe date obiective, anunturi de politici economice si estimari realiste ale conditiilor pe care le intampina o economie, nu pe zvonurile din piata sau rapoartele din presa". "Cand astfel de decizii se bazeaza pur si simplu pe zvonuri, validitatea lor este serios pusa la indoiala", relateaza BBC.
Efectele in piete
Euro a scazut la cea mai mica valoare din ultimele trei saptamani in fata dolarului, iar costul asigurarii imprumuturilor facute de Grecia, Irlanda si Portugalia a crescut.
La acest moment, costul imprumuturilor Greciei de pe piata de bonuri de valoare cu durata la doi ani este unul foarte ridicat, de aproximativ 25% pe an. Conform planului de redresare al Greciei, tara va trebui sa obtina din piete aproximativ 27 miliarde euro in 2012.
Solutii pentru criza de datorii a Greciei
Un oficial al Comisiei Europene spune ca se va lua o decizie in cateva saptamani pentru reducerea dobanzilor Greciei si Irlandei. Comisia este de asemenea impotriva restructurarii datoriei Greciei, relateaza 'Reuters'.
In urma unor zvonuri conform carora Grecia ar urma sa iasa din zona euro, oficialii greci au dat o declaratie in care spun ca aceasta solutie nu a fost niciodata luata in discutie. 'Der Spiegel' relateaza totusi ca aceasta solutie a fost discutata la intalnirea privata care a avut loc la Luxemburg la finalul saptamanii trecute.
Unul dintre economistii de la Institulul de Cercetari Economice din Germania a spus ca Atena nu va putea sa-si rezolve criza de datorii daca va ramane pe euro, singura sansa fiind sa abandoneze euro daca doreste sa evite o ruina economica pe termen lung, relateaza 'Deutsche-Welle'. Solutia acestuia este ca Grecia sa-si devalorizeze moneda pentru ca aceasta sa devina competitiva.
Insa conform estimarilor Ministerului de Finante din Germania aceasta retragere ar duce la o devalorizare cu 50% a noii monezi a Greciei, lucru care ar duce la o crestere drastica a datoriei nationale. Proiectia a aratat ca deficitul national s-ar ridica la 200% din PIB dupa o astfel de devalorizare. Altfel spus, Grecia ar deveni falimentara, relateaza 'Der Spiegel'. Acelasi ziar mai concluzioneaza ca retragerea Greciei ar fi de asemenea foarte scumpa si pentru tarile din zona euro si pentru platitorii de taxe din acesta zona.
S&P spune ca e nevoie de masuri mult mai radicale pentru a rezolva problema datoriei. S&P spune ca Atena e posibil sa fie nevoita sa reduca valoarea de rascumparare a bonurilor sale cu pana la 70%, lucru care ar duce la pierderi enorme pentru investitori.
Analistii din piete spun ca Atena va trebui sa-si reduca substantial datoria printr-o combinatie de solutii: reesalonarea perioadei de maturitate a bonurilor sale guvernamentale, scaderea dobanzilor si convingerea investitorilor privati de a-si asuma pierderi voluntare.
Unii analisti cred ca nici Irlanda nu va fi capabila sa-si plateasca datoriile, care ajung la 120% din PIB si se va afla in fata presiunilor politice de a face pe detinatorii de bonuri guvernamentale sa suporte o parte dintre pierderi.
|
