| Publicat pe 9 decembrie 2009 |
|
DIRECTIVA 2009/14/CE din 11 martie 2009 de modificare a Directivei 94/19/CE privind sistemele de garantare a depozitelor, in ceea ce priveste plafonul de garantare si termenul de plata a compensatiilor
DIRECTIVA 2009/14/CE din 11 martie 2009 de modificare a Directivei 94/19/CE privind sistemele de garantare a depozitelor, in ceea ce priveste plafonul de garantare si termenul de plata a compensatiilor
Publicat in Jurnalul Oficial cu numarul 68L din data de 13 martie 2009
|
PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in special articolul 47 alineatul (2),
avand in vedere propunerea Comisiei,
avand in vedere avizul Bancii Centrale Europene (1),
(1)JO C 314, 9.12.2008, p. 1.
hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat (2),
(2)Avizul Parlamentului European din 18 decembrie 2008 (nepublicat inca in Jurnalul Oficial) si Deciziile Consiliului din 26 februarie 2009 si din 5 martie 2009.
intrucat:
(1) Consiliul a convenit, la 7 octombrie 2008, ca restabilirea increderii in sectorul financiar si a bunei functionari a acestuia constituie o prioritate. De asemenea, s-a angajat sa ia toate masurile necesare pentru a proteja depozitele deponentilor persoane fizice si a primit favorabil intentia Comisiei de a inainta urgent o propunere adecvata de promovare a convergentei sistemelor de garantare a depozitelor.
(2) Directiva 94/19/CE a Parlamentului European si a Consiliului(3) prevede deja o garantare de baza pentru deponenti. Cu toate acestea, in contextul actualei crize financiare este necesara imbunatatirea garantarii respective.
(3)JO L 135, 31.5.1994, p. 5.
(3) Nivelul minim de garantare actual prevazut in Directiva 94/19/CE este de 20 000 EUR, statele membre avand posibilitatea de a stabili niveluri mai ridicate. Cu toate acestea, nivelurile respective s-au dovedit a fi inadecvate in cazul unui mare numar de depozite din Comunitate.
Pentru a pastra increderea deponentilor si pentru a ajunge la o mai mare stabilitate pe pietele financiare, nivelul minim de garantare ar trebui majorat, prin urmare, la 50 000 EUR. Pana la 31 decembrie 2010, nivelul de garantare a depozitelor agregate ale fiecarui deponent ar trebui stabilit la valoarea de 100 000 EUR, cu exceptia cazului in care, in urma unei evaluari de impact, realizata de Comisie si transmisa Parlamentului European si Consiliului pana la 31 decembrie 2009, se ajunge la concluzia ca o astfel de majorare si o astfel de armonizare nu sunt adecvate si nu sunt viabile din punct de vedere financiar pentru toate statele membre, pentru a asigura protectia consumatorilor si stabilitatea financiara in Comunitate, precum si pentru a evita distorsiuni ale concurentei intre statele membre. In cazul in care evaluarea de impact arata ca o astfel de majorare si de armonizare nu sunt adecvate, Comisia ar trebui sa prezinte Parlamentului European si Consiliului propuneri corespunzatoare.
(4) Acelasi nivel de garantare ar trebui sa se aplice tuturor deponentilor, indiferent daca moneda statului membru este euro sau nu. Cu toate acestea, statele membre care nu fac parte din zona euro ar trebui sa aiba posibilitatea de a rotunji sumele rezultate din conversie fara a compromite protectia echivalenta a deponentilor.
(5) Raportul pe care Comisia ar urma sa il prezinte Parlamentului European si Consiliului ar trebui sa cuprinda analiza tuturor aspectelor conexe, cum ar fi compensarea si creantele care trebuie compensate, determinarea contributiilor la sistemele de garantare, sfera de produse si deponenti care beneficiaza de garantare, eficacitatea cooperarii transfrontaliere in ceea ce priveste sistemele de garantare a depozitelor, precum si legatura dintre sistemele de garantare a depozitelor si mecanismele alternative de despagubire a deponentilor, cum ar fi mecanismele de plata in conditii de urgenta. In scopul intocmirii raportului respectiv, statele membre ar trebui sa culeaga datele relevante si sa le prezinte, la cerere, Comisiei.
(6) O serie de state membre au instituit, in temeiul Directivei 94/19/CE, sisteme de garantare a depozitelor care garanteaza integral anumite tipuri de depozite pe termen lung, cum ar fi creantele referitoare la pensii. Este necesar sa se respecte aceste drepturi si asteptari ale deponentilor fata de aceste sisteme.
(7) O serie de state membre au instituit sau intentioneaza sa instituie, in temeiul Directivei 94/19/CE, sisteme de garantare a depozitelor care garanteaza integral anumite solduri de cont majorate temporar. Comisia ar trebui sa stabileasca, pana la 31 decembrie 2009, daca este necesar ca garantarea integrala a anumitor solduri de cont majorate temporar sa fie mentinuta sau introdusa.
(8) Functionarea sistemelor care protejeaza institutia de credit in sine si care ii asigura, in special, lichiditatea si solvabilitatea, garantand astfel deponentilor o protectie cel putin echivalenta cu cea oferita de un sistem de garantare a depozitelor, si cea a sistemelor voluntare de compensare a deponentilor care nu sunt introduse sau recunoscute oficial de un stat membru nu ar trebui sa fie afectate de prezenta directiva.
(9) Statele membre ar trebui sa incurajeze includerea sistemelor de garantare a depozitelor in acorduri sau imbunatatirea acordurilor existente referitoare la obligatiile lor.
(10) Perioada de plata a compensatiilor de trei luni prevazuta in prezent, care poate fi extinsa la noua luni, este contrara nevoii de a pastra increderea deponentilor si nu corespunde necesitatilor lor. Prin urmare, termenul de plata a compensatiilor ar trebui redus la o perioada de douazeci de zile lucratoare. Aceasta perioada nu ar trebui extinsa decat in circumstante exceptionale si numai dupa aprobarea autoritatilor competente. Dupa doi ani de la intrarea in vigoare a prezentei directive, Comisia ar trebui sa prezinte Parlamentului European si Consiliului un raport privind eficacitatea procedurilor de plata a compensatiilor si intarzierile rezultate din aplicarea acestora, in care sa se precizeze daca ar fi necesara o reducere suplimentara a termenului la zece zile lucratoare.
(11) Mai mult, in cazurile in care plata compensatiilor este declansata de o constatare a autoritatilor competente, perioada de decizie de 21 de zile prevazuta in prezent ar trebui redusa la cinci zile lucratoare, pentru a nu impiedica efectuarea rapida a platii compensatiilor. Cu toate acestea, autoritatile competente ar trebui, mai intai, sa constate ca o institutie de credit nu a platit depozitele datorate si exigibile. Aceasta constatare ar trebui sa fie supusa procedurilor judiciare sau administrative din statele membre.
(12) Depozitele pot fi considerate indisponibile in cazul in care masurile de interventie timpurie sau de reorganizare nu au dat rezultate. Acest fapt nu ar trebui sa impiedice autoritatile competente sa depuna in continuare eforturi in vederea restructurarii in perioada in care se efectueaza plata compensatiilor.
(13) Statele membre ar trebui sa vizeze asigurarea continuitatii serviciilor bancare si a accesului la lichiditatile bancilor, in special in perioade de criza financiara. In acest scop, statele membre sunt incurajate sa instituie cat mai curand posibil proceduri de asigurare a platii de urgenta a sumelor corespunzatoare la cererea deponentului afectat, in termen de maximum trei zile de la depunerea unei astfel de cereri. Deoarece reducerea termenului actual de trei luni de plata a compensatiilor va avea un impact pozitiv asupra increderii deponentilor si a bunei functionari a pietelor financiare, statele membre si sistemele lor de garantare a depozitelor ar trebui sa prevada un termen de plata a compensatiilor cat mai scurt posibil.
(14) Directiva 94/19/CE a prevazut pentru statele membre posibilitatea de a limita garantarea pana la un anumit procent. S-a dovedit ca aceasta optiune a afectat negativ increderea deponentilor si, prin urmare, ar trebui eliminata.
(15) Masurile necesare pentru punerea in aplicare a Directivei 94/19/CE ar trebui sa se adopte in conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competentelor de executare conferite Comisiei (1).
(1)JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(16) Comisia ar trebui, in special, sa fie imputernicita sa modifice plafonul de garantare, in functie de inflatia din Uniunea Europeana, pe baza modificarilor indicelui armonizat al preturilor de consum publicat de Comisie. Deoarece masura respectiva are un domeniu general de aplicare si este destinata sa modifice elemente neesentiale ale Directivei 94/19/CE, aceasta trebuie sa se adopte in conformitate cu procedura de reglementare cu control prevazuta la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.
(17) Deoarece obiectivele prezentei directive, si anume armonizarea nivelurilor de garantare si a termenelor de plata a compensatiilor, nu pot fi realizate in mod satisfacator de catre statele membre, intrucat exista numeroase norme diferite in sistemele juridice ale diverselor state membre, si, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunitatii, aceasta poate adopta masuri in conformitate cu principiul subsidiaritatii, astfel cum este prevazut la articolul 5 din tratat. In conformitate cu principiul proportionalitatii, astfel cum este enuntat in respectivul articol, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(18) Directiva 94/19/CE ar trebui, prin urmare, sa fie modificata in mod corespunzator.
(19) In conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstitutional privind o mai buna legiferare (1), statele membre sunt incurajate sa elaboreze, pentru ele insele si in interesul Comunitatii, propriile lor tabele care sa ilustreze, in masura in care este posibil, corespondenta dintre prezenta directiva si masurile de transpunere si sa le faca publice,
(1)JO C 321, 31.12.2003, p. 1.
ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
Art. 1: Modificari ale Directivei 94/19/CE
Directiva 94/19/CE se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1 punctul 3 subpunctul (i), al doilea paragraf se inlocuieste cu urmatorul text:
"Autoritatile competente fac aceasta constatare cat mai curand posibil si in orice caz nu mai tarziu de cinci zile lucratoare de la data la care au stabilit pentru prima oara ca acea institutie de credit nu a platit depozitele datorate si exigibile; sau"
2. Articolul 4 se modifica dupa cum urmeaza:
a) alineatul (5) se inlocuieste cu urmatorul text:
"(5)In cazurile mentionate la alineatele (1)-(4), statele membre se asigura de cooperarea dintre sistemele de garantare a depozitelor."
b) se adauga urmatorul alineat:
"(6)Comisia examineaza, cel putin o data la doi ani, modul in care functioneaza prezentul articol si, dupa caz, propune modificari ale acestuia."
3. Articolul 7 se modifica dupa cum urmeaza:
a) alineatul (1) se inlocuieste cu urmatorul text:
"(1)Statele membre se asigura ca nivelul de garantare pentru depozitele agregate ale fiecarui deponent este de cel putin 50 000 EUR in caz de indisponibilitate a depozitelor.
(1a)Pana la 31 decembrie 2010, statele membre se asigura ca nivelul de garantare pentru depozitele agregate ale fiecarui deponent este stabilit la 100 000 EUR in caz de indisponibilitate a depozitelor.
In cazul in care, in raportul sau mentionat la articolul 12, Comisia ajunge la concluzia ca o astfel de majorare si o astfel de armonizare nu sunt adecvate si nici viabile din punct de vedere financiar pentru toate statele membre in vederea garantarii protectiei consumatorilor si a stabilitatii financiare la nivelul Comunitatii si pentru a evita distorsiuni transfrontaliere intre statele membre, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului o propunere de modificare a primului paragraf.
(1b)Statele membre care nu fac parte din zona euro si care convertesc in propria moneda nationala sumele exprimate in euro mentionate la alineatele (1) si (1a) se asigura ca sumele exprimate in monede nationale platite efectiv deponentilor sunt echivalente cu sumele stabilite in prezenta directiva."
b) alineatul (3) se inlocuieste cu urmatorul text:
"(3) Alineatul (1a) nu impiedica mentinerea unor dispozitii care, inainte de 1 ianuarie 2008, asigurau garantarea integrala a anumitor tipuri de depozite, in principal din motive de natura sociala."
c) alineatul (4) se elimina;
d) se adauga urmatorul alineat:
"(7) Comisia poate ajusta sumele mentionate la alineatele (1) si (1a) in functie de inflatia din Uniunea Europeana, pe baza modificarilor indicelui armonizat al preturilor de consum publicat de Comisie.
Masura respectiva, destinata sa modifice elemente neesentiale ale prezentei directive, se adopta in conformitate cu procedura de reglementare cu control mentionata la articolul 7a alineatul (2)."
4. Se introduce urmatorul articol:
"- Articolul 7a
(1) Comisia este asistata de Comitetul bancar european instituit prin Decizia 2004/10/CE a Comisiei (*).
(*)JO L 3, 7.1.2004, p. 36.
(2) Atunci cand se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolul 5a alineatele (1)-(4) si articolul 7 din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competentelor de executare conferite Comisiei (**), avand in vedere dispozitiile articolului 8 din respectiva decizie.
(**)JO L 184, 17.7.1999, p. 23."
5. Articolul 9 alineatul (1) se inlocuieste cu urmatorul text:
"(1) Statele membre se asigura ca institutiile de credit pun la dispozitia deponentilor existenti si potentiali informatiile necesare pentru identificarea sistemului de garantare a depozitelor la care participa institutia si sucursalele sale din interiorul Comunitatii, precum si a oricarui alt mecanism alternativ prevazut la articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf sau la articolul 3 alineatul (4). Deponentii sunt informati in legatura cu dispozitiile sistemului de garantare a depozitelor sau ale oricarui mecanism alternativ aplicabil, inclusiv in legatura cu suma si aria de acoperire oferite de sistemul de garantare a depozitelor. In cazul in care un depozit nu este garantat printr-un sistem de garantare a depozitelor in conformitate cu articolul 7 alineatul (2), institutia de credit informeaza deponentul in acest sens. Toate informatiile sunt puse la dispozitie intr-o forma usor de inteles.
Informatiile privind conditiile de compensare si formalitatile care trebuie indeplinite pentru obtinerea compensarii se ofera la cerere."
6. Articolul 10 se modifica dupa cum urmeaza:
a) alineatul (1) se inlocuieste cu urmatorul text:
"(1) Sistemele de garantare a depozitelor trebuie sa poata plati creantele, verificate in mod corespunzator, ale deponentilor, aferente depozitelor indisponibile in termen de douazeci de zile lucratoare de la data la care autoritatile competente relevante efectueaza o constatare in conformitate cu articolul 1 punctul 3 subpunctul (i) sau de la data la care o autoritate judecatoreasca a pronuntat o hotarare in conformitate cu articolul 1 punctul 3 subpunctul (ii). Acest termen include colectarea si transmiterea datelor exacte referitoare la deponenti si depozite, care sunt necesare pentru verificarea creantelor.
In circumstante absolut exceptionale, sistemul de garantare a depozitelor poate solicita autoritatilor competente o prelungire a termenului. O astfel de prelungire nu poate depasi zece zile lucratoare.
Pana la 16 martie 2011, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului un raport privind eficacitatea procedurilor de plata a compensatiilor si intarzierile rezultate din aplicarea acestora, in care evalueaza posibilitatea reducerii ulterioare la zece zile lucratoare a termenului de plata mentionat la primul paragraf.
Statele membre se asigura ca sistemele de garantare a depozitelor efectueaza testari periodice ale propriilor sisteme si ca, dupa caz, sunt informate in cazul in care autoritatile competente identifica, la nivelul unei institutii de credit, probleme care pot determina activarea sistemelor de garantare a depozitelor."
b) alineatul (2) se elimina.
7. Articolul 12 se inlocuieste cu urmatorul text:
"-Articolul 12
(1) Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului pana la 31 decembrie 2009 un raport privind:
a) armonizarea mecanismelor de finantare a sistemelor de garantare a depozitelor care sa abordeze, in special, efectele lipsei unei astfel de armonizari in cazul unei crize transfrontaliere, in ceea ce priveste disponibilitatea fondurilor pentru plata compensatiilor pentru depozite si in ceea ce priveste concurenta loiala, precum si costurile si beneficiile unei astfel de armonizari;
b) oportunitatea si modalitatile de asigurare a garantarii integrale a anumitor majorari temporare ale soldurilor conturilor;
c) modele posibile pentru introducerea unor contributii in functie de risc;
d) avantajele si costurile unei posibile introduceri a unui sistem comunitar de garantare a depozitelor;
e) impactul diferentelor legislative in ceea ce priveste compensarea, atunci cand creantele unui deponent sunt compensate cu datoriile sale, asupra eficientei sistemului si a posibilelor distorsiuni, tinand seama de lichidarile transfrontaliere;
f) armonizarea sferei de produse si de deponenti care beneficiaza de garantare, incluzand necesitatile specifice ale intreprinderilor mici si mijlocii si ale autoritatilor locale;
g) legatura dintre sistemele de garantare a depozitelor si mecanismele alternative de despagubire a deponentilor, cum ar fi mecanismele de plata in conditii de urgenta.
Daca este necesar, Comisia prezinta propuneri corespunzatoare pentru modificarea prezentei directive.
(2) Statele membre informeaza Comisia si Comitetul bancar european asupra intentiei de a modifica aria sau nivelul de garantare pentru depozite si asupra oricarei dificultati intampinate in cooperarea cu alte state membre."
8. Anexa III se elimina.
Art. 2: Transpunerea
(1) Statele membre pun in aplicare actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 30 iunie 2009.
Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pun in aplicare actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 1 punctul 3 subpunctul (i) paragraful al doilea, articolului 7 alineatul (1a) si alineatul (3) si articolului 10 alineatul (1) din Directiva 94/19/CE, astfel cum este modificata prin prezenta directiva, pana la 31 decembrie 2010.
Atunci cand statele membre adopta aceste dispozitii, ele contin o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o astfel de trimitere la data publicarii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre comunica Comisiei textele principalelor dispozitii de drept intern pe care acestea le adopta in domeniul reglementat de prezenta directiva.
Art. 3: Intrarea in vigoare
Prezenta directiva intra in vigoare in a treia zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 4: Destinatari
Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.
Adoptata la Strasbourg, 11 martie 2009.
|