| Editura Global Info / Literatură |
Dimitrie Anghel
Prolog1
la „Sonete rusticane”
Mi-a dat gânsacul cea mai fină pană
Şi-un strugure de boz mi-a dat cerneală
Zicându-mi: „Scrie cea mai colosală
Poemă scrisă-n Dacia Traiană.
Să pui într-însa viaţa rusticană
Cu disciplina ei patriarhală:
La opt te culcă şi la trei te scoală,
De vrei să cânţi natura suverană!”
Gânsac iubit, poţi să te umflii-n pene!
Am să te-ascult, cu toate că mi-e lene,
Şi-oi căuta să fiu la înălţime
Spre-a dovedi, când vreau, ce pot să fac
Cu patru strofe, cinci perechi de rime,
C-un boz şi cu o pană de gânsac!
Note
1. Din volumul "Caleidoscopul lui A. Mirea" (1908-1910) scris în colaborare cu Ştefan Octavian Iosif
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
