Publicat pe 10 februarie 2011

Romania in imagini

Cetatea de Scaun a Sucevei

Resedinta voievodala construita de Petru Musat in Suceava, Cetatea de Scaun este atestata documentar pentru prima data in 1388. Constructia initiala a fortului avea forma dreptunghiulara, zidurile groase avand turnurile de aparare dispuse la capete si pe mijlocul laturilor.

Simbol al rezistentei antiotomane, cetatea este intarita de Stefan cel Mare prin ridicarea in jurul zidului fortului musatin, a unui zid de incinta cu o inaltime de 15 metri. Intrarea in cetate, aflata initial pe latura sudica, se va face acum pe partea nord-estica, prin trecerea pe un pod construit deasupra santului de aparare. Primelor incaperi - camere domnesti, depozit de alimente, paraclis si inchisoare - li se alatura acum pulberaria, incaperile soldatilor din garnizoana condusa de parcalabi si camerele de garda care incadreaza intrarea in castel.

In 1538, pe vremea lui Petru Rares, otomanii condusi de sultanul Soliman, ajutati de boieri moldoveni razvratiti, iau in stapanire cetatea. Dupa jafurile acelor zile, cetatea are de suferit si in 1563 din cauza asediului ostii hatmanului Tomsa si mai apoi, la porunca turceasca, a incendierii din timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568).

Domnitorii moldoveni de la sfarsitul secolului XVI pornesc din nou razboi impotriva Imperiului Otoman si, in 1596, cetatea este din nou fortificata de catre Ieremia Movila. In timpul campaniei din Moldova din mai 1600, Mihai Viteazul lasa aici o garnizoana, dar aceasta este infranta de ostile poloneze si cazace si Ieremia Movila este reinscaunat.

Pe vremea domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), au loc mari lucrari de restaurare a cetatii: sunt refacute zidurile, amenajate pivnitele si, in turnul sudic al fortului, se face o inchisoare.
Garnizoana polona instalata in 1673 e infranta insa de ostile turcesti si, din nou, cetatea este incendiata. Cutremurul din 1684 contribuie si el la distrugerea cetatii, care ajunge astfel in stadiul de ruine.

Arhitectul Karl Romstorfer aduce din nou in atentie fortificatia medievala, efectuand primele sapaturi arheologice intre anii 1895-1904. Din 1951, spatiul va fi folosit de primul santier-scoala de arheologie medievala din Romania.

In prezent, aici se deruleaza un proiect de reabilitare din fonduri europene, dorindu-se refacerea intregului ansamblu dupa planurile din vremea lui Stefan cel Mare si inscrierea obiectivului pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Vedere de ansamblu a fortificatiei.

Intrarea principala din vremea lui Petru I Musat (1371 - 1395).

Intrarea de pe vremea lui Stefan cel Mare.

In apropierea intrarii in fort, in anul 2004, la 500 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare, pe zid a fost aplicata o placa comemorativa din marmura.

Porti de intrare in fort.

Camera de garda.

Incaperi cu acces din curtea interioara.

Pivnita.

Turnul capelei domnesti.

Bolta capelei.

Aflata in stanga turnului capelei, Monetaria a functionat aici intre anii 1662 si 1668.

Bastion circular.

Ziduri ale cetatii. Linia alba delimiteaza ruinele de zona reconstituita.

Loc de executie.

Pulberaria.

In incaperea pulberariei a fost amenajat un muzeu al cetatii.