Publicat pe 20 ianuarie 2010

ACORD din 21 iunie 1999 intre Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de o parte, si Confederatia Elvetiana, pe de alta parte, privind libera circulatie a persoanelor

CONFEDERATIA ELVETIANA,
pe de o parte, si

COMUNITATEA EUROPEANA,
REGATUL BELGIEI,
REGATUL DANEMARCEI,
REPUBLICA FEDERALA GERMANIA,
REPUBLICA ELENA,
REGATUL SPANIEI,
REPUBLICA FRANCEZA,
IRLANDA,
REPUBLICA ITALIANA,
MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,
REGATUL TARILOR DE JOS,
REPUBLICA AUSTRIA,
REPUBLICA PORTUGHEZA,
REPUBLICA FINLANDA,
REGATUL SUEDIEI,
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD,
pe de alta parte,

denumite in continuare "partile contractante",

convinsi ca libera circulatie a persoanelor intre teritoriile partilor contractante constituie un factor-cheie in dezvoltarea armonioasa a relatiilor dintre parti,
hotarati sa realizeze libera circulatie a persoanelor intre parti pe baza normelor care se aplica in Comunitatea Europeana,
decid sa incheie prezentul acord:

CAPITOLUL I: DISPOZITII DE BAZA

Art. 1: Obiectiv

Obiectivul prezentului acord, in beneficiul resortisantilor statelor membre ale Comunitatii Europene si ai Elvetiei, este:

(a) de a acorda dreptul de intrare, de sedere, de acces la o activitate economica salariata, de stabilire ca lucrator care desfasoara o activitate independenta si dreptul de a ramane pe teritoriul partilor contractante;
(b) de a facilita prestarea de servicii pe teritoriul partilor contractante si, in special, liberalizarea prestarii de servicii de scurta durata;
(c) de a acorda dreptul de intrare si de sedere pe teritoriul partilor contractante persoanelor care nu desfasoara o activitate economica in tara gazda;
(d) de a acorda conditii de viata, de angajare si munca identice cu cele acordate resortisantilor proprii.

Art. 2: Nediscriminarea

Resortisantii unei parti contractante cu resedinta legala pe teritoriul unei alte parti contractante nu fac obiectul niciunei discriminari pe motive de cetatenie, in aplicarea dispozitiilor anexelor I, II si III la prezentul acord si in conformitate cu acestea.

Art. 3: Dreptul de intrare

Dreptul de intrare a resortisantilor unei parti contractante pe teritoriul unei alte parti contractante este garantat in conformitate cu dispozitiile stabilite in anexa I.

Art. 4: Dreptul de sedere si de acces la o activitate economica

Dreptul de sedere si de acces la o activitate economica este garantat sub rezerva dispozitiilor articolului 10 si in conformitate cu dispozitiile anexei I.

Art. 5: Prestatorul unui serviciu

(1) Fara a aduce atingere altor acorduri specifice incheiate intre partile contractante care se refera in special la prestarea de servicii (inclusiv Acordul privind achizitiile publice, in masura in care reglementeaza prestarea de servicii), persoanele care presteaza servicii, inclusiv societatile, in conformitate cu dispozitiile din anexa I, au dreptul de a presta un serviciu pe teritoriul celeilalte parti contractante pe o perioada care sa nu depaseasca 90 de zile de munca efectiva in decursul unui an calendaristic.

(2) Prestatorii de servicii au drept de intrare si de sedere pe teritoriul celeilalte parti contractante:

a) in cazul in care au dreptul de a presta un serviciu in temeiul alineatului (1) sau in temeiul dispozitiilor unui acord mentionat la alineatul (1);
b) sau, atunci cand conditiile specificate la litera (a) nu sunt indeplinite, in cazul in care au primit autorizatia de a presta un serviciu de la autoritatile competente ale partii contractante respective.

(3) Resortisantii unui stat membru al Comunitatii Europene sau ai Elvetiei care intra pe teritoriul unei parti contractante numai pentru a primi servicii au drept de intrare si de sedere.

(4) Drepturile mentionate in prezentul articol sunt garantate in conformitate cu dispozitiile stabilite in anexele I, II si III. Limitele cantitative de la articolul 10 nu sunt opozabile persoanelor mentionate in prezentul articol.

Art. 6: Dreptul de sedere pentru persoanele care nu desfasoara o activitate economica

Dreptul de sedere pe teritoriul unei parti contractante este garantat persoanelor care nu desfasoara o activitate economica in conformitate cu dispozitiile anexei I cu privire la persoanele care nu sunt active profesional.

Art. 7: Alte drepturi

Partile contractante adopta dispozitii, in conformitate cu anexa I, cu privire la urmatoarele drepturi in legatura cu libera circulatie a persoanelor:

(a) dreptul la tratament egal cu resortisantii proprii in ceea ce priveste accesul la o activitate economica si desfasurarea acesteia, precum si in ceea ce priveste conditiile de viata, de angajare si de munca;
(b) dreptul la mobilitate profesionala si geografica ce permite resortisantilor partilor contractante sa circule liber pe teritoriul statului gazda si sa exercite profesia aleasa;
(c) dreptul de a ramane pe teritoriul unei parti contractante dupa incheierea activitatii economice;
(d) dreptul de sedere pentru membrii familiei, indiferent de cetatenia acestora;
(e) dreptul membrilor familiei de a desfasura o activitate economica, indiferent de cetatenia acestora;
(f) dreptul de a dobandi bunuri imobile in masura in care acesta este legat de exercitarea drepturilor conferite prin prezentul acord;
(g) pe parcursul perioadei de tranzitie, dreptul, dupa incheierea unei activitati economice sau a sederii pe teritoriul unei parti contractante, de a se intoarce acolo in vederea desfasurarii unei activitati economice, precum si dreptul la transformarea permisului de sedere temporara in permis de sedere permanenta.

Art. 8: Coordonarea sistemelor de securitate sociala

Partile contractante adopta dispozitii, in conformitate cu anexa II, pentru coordonarea sistemelor de securitate sociala, in special in scopul:

(a) de a asigura egalitatea de tratament;
(b) de a stabili legislatia aplicabila;
(c) de a totaliza, in scopul dobandirii si mentinerii dreptului la prestatii, precum si pentru a calcula aceste prestatii, toate perioadele luate in considerare de legislatia nationala a tarilor in cauza;
(d) de a plati prestatii persoanelor rezidente pe teritoriul partilor contractante;
(e) de a promova asistenta administrativa reciproca si cooperarea intre autoritati si institutii.

Art. 9: Diplome, certificate si alte calificari

Pentru a facilita accesul resortisantilor statelor membre ale Comunitatii Europene si ai Elvetiei la activitati salariate si independente si la exercitarea acestora, precum si la prestarea de servicii, partile contractante iau masurile necesare, in conformitate cu anexa III, privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor calificari si coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale partilor contractante cu privire la accesul la activitati salariate si independente si la prestarea de servicii.

CAPITOLUL II: DISPOZITII GENERALE SI FINALE

Art. 10: Dispozitii tranzitorii si dezvoltarea acordului

(1) Pe parcursul unei perioade de cinci ani de la intrarea in vigoare a prezentului acord, Elvetia poate mentine limite cantitative in ceea ce priveste accesul la o activitate economica pentru urmatoarele doua categorii de sedere: sedere pentru o perioada mai mare de patru luni si mai mica de un an, si sedere pentru o perioada mai mare sau egala cu un an. Nu exista restrictii pentru sederea pe o perioada mai mica de patru luni.
Incepand cu cel de-al saselea an, toate limitele cantitative aplicabile resortisantilor statelor membre ale Comunitatii Europene se elimina.

(2) Pe parcursul unei perioade de cel mult doi ani, partile contractante pot mentine controalele privind prioritatea lucratorilor integrati pe piata obisnuita a fortei de munca, precum si conditiile de munca si salariale aplicabile resortisantilor celeilalte parti contractante, inclusiv prestatorilor de servicii mentionati la articolul 5. Inainte de sfarsitul primului an, Comitetul mixt analizeaza daca aceste restrictii trebuie mentinute.
Acesta poate reduce perioada maxima de doi ani. Controalele privind prioritatea lucratorilor integrati pe piata obisnuita a fortei de munca nu se aplica prestatorilor de servicii liberalizati printr-un acord specific intre partile contractante privind prestarea de servicii (inclusiv Acordul privind anumite aspecte ale achizitiilor publice, in masura in care acesta reglementeaza prestarea de servicii).

(3) La data intrarii in vigoare a prezentului acord si pana la sfarsitul celui de-al cincilea an, in fiecare an Elvetia rezerva, in cadrul contingentelor sale globale, pentru lucratori salariati si lucratori care desfasoara o activitate independenta din Comunitatea Europeana cel putin 15 000 de permise noi de sedere valabile pe o perioada mai mare sau egala cu un an si 115 500 de permise de sedere valabile pe o perioada mai mare de patru luni si mai mica de un an.

(4) Fara a aduce atingere dispozitiilor alineatului (3), partile contractante au convenit asupra urmatoarelor masuri: in cazul in care, dupa o perioada de cinci ani si pana la 12 ani de la intrarea in vigoare a prezentului acord, numarul permiselor de sedere noi din oricare dintre categoriile mentionate la alineatul (1) emise lucratorilor salariati si lucratorilor care desfasoara o activitate independenta din Comunitatea Europeana intr-un anumit an depaseste media pe cei trei ani precedenti cu mai mult de 10 %, Elvetia poate sa limiteze in anul urmator in mod unilateral numarul de permise de sedere noi pentru acea categorie de lucratori salariati si lucratori care desfasoara o activitate independenta din Comunitatea Europeana la media celor trei ani precedenti plus 5 %. Anul urmator, numarul poate fi limitat la acelasi nivel.
Fara a aduce atingere dispozitiilor paragrafului precedent, numarul de permise de sedere noi emise pentru lucratorii salariati si lucratorii care desfasoara o activitate independenta din Comunitatea Europeana nu poate fi limitat la mai putin de 15 000 pe an valabile pe o perioada mai mare sau egala cu un an si la mai putin de 115 500 pe an valabile pe o perioada mai mare de patru luni si mai mica de un an.

(5) Dispozitiile tranzitorii de la alineatele (1)-(4) si, in special, cele de la alineatul (2) cu privire la prioritatea lucratorilor integrati pe piata obisnuita a fortei de munca si la controalele asupra conditiilor de munca si salariale nu se aplica lucratorilor salariati si lucratorilor care desfasoara o activitate independenta care, la data intrarii in vigoare a prezentului acord, sunt autorizati sa desfasoare o activitate economica pe teritoriul partilor contractante. Aceste persoane beneficiaza, in special, de mobilitate profesionala si geografica. Titularii permiselor de sedere cu o perioada de valabilitate mai mica de un an au dreptul la reinnoirea permiselor; epuizarea limitelor cantitative nu le este opozabila. Titularii permiselor de sedere cu o perioada de valabilitate mai mare sau egala cu un an beneficiaza, in mod automat, de dreptul la prelungirea permiselor. Prin urmare, acesti lucratori salariati si lucratori care desfasoara o activitate independenta beneficiaza de dreptul la libera circulatie a persoanelor stabilit in dispozitiile de fond din prezentul acord, in special la articolul 7, de la data intrarii in vigoare a prezentului acord.

(6) In mod periodic si cu promptitudine, Elvetia transmite Comitetului mixt orice date statistice si informatii utile, inclusiv masuri de punere in aplicare a alineatului (2). Fiecare dintre partile contractante poate cere o revizuire a situatiei in cadrul Comitetului mixt.

(7) Nicio limita cantitativa nu se aplica lucratorilor frontalieri.

(8) Dispozitiile tranzitorii cu privire la securitatea sociala si la retrocesiunea contributiilor la asigurarile de somaj sunt stabilite in protocolul la anexa II.

Art. 11: Solutionarea cailor de atac

(1) Persoanele mentionate de prezentul acord au dreptul de a introduce o cale de atac cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentului acord pe langa autoritatile competente.

(2) Caile de atac trebuie solutionate intr-un termen rezonabil.

(3) Persoanele mentionate de prezentul acord pot introduce o cale de atac la instanta judecatoreasca nationala competenta impotriva deciziilor mentionate anterior sau intemeiata pe absenta unei decizii intr-un termen rezonabil.

Art. 12: Dispozitii mai favorabile

Prezentul acord nu exclude posibilitatea existentei unor dispozitii nationale mai favorabile atat pentru resortisantii partilor contractante, cat si pentru membrii familiilor acestora.

Art. 13: Status quo

Partile contractante se angajeaza sa nu mai adopte alte masuri restrictive cu privire la resortisantii celeilalte parti in domeniile de aplicare a prezentului acord.

Art. 14: Comitetul mixt

(1) Prin prezentul acord se infiinteaza un comitet mixt alcatuit din reprezentanti ai partilor contractante. Acesta este responsabil de gestionarea si aplicarea corespunzatoare a prezentului acord. In acest scop, acesta emite recomandari. Comitetul mixt ia decizii in situatiile prevazute de acord. Comitetul mixt adopta deciziile de comun acord.

(2) In cazul unor dificultati economice sau sociale grave, Comitetul mixt se intruneste, la cererea oricarei parti contractante, pentru a analiza masurile corespunzatoare in vederea remedierii situatiei. Comitetul mixt poate decide ce masuri trebuie luate in termen de 60 de zile de la data cererii. Aceasta perioada poate fi prelungita de catre Comitetul mixt. Domeniul de aplicare si durata acestor masuri nu depasesc ceea ce este strict necesar pentru remedierea situatiei. Se acorda prioritate masurilor care afecteaza cel mai putin functionarea prezentului acord.

(3) In sensul punerii in aplicare corespunzatoare prezentului acord, partile contractante fac schimb periodic de informatii, si, la cererea oricareia dintre acestea, se consulta in cadrul Comitetului mixt.

(4) Comitetul mixt se intruneste dupa cum este necesar si atunci cand este necesar, cel putin o data pe an. Oricare dintre parti poate solicita convocarea unei reuniuni. Comitetul mixt se intruneste in termen de 15 zile de la formularea unei cereri in temeiul alineatului (2).

(5) Comitetul mixt isi stabileste regulamentul de procedura care include, inter alia, dispozitii privind convocarea sedintelor, numirea presedintelui si durata mandatului acestuia din urma.

(6) Comitetul mixt poate decide infiintarea oricarui grup de lucru sau a oricarui grup de experti care sa il asiste in indeplinirea sarcinilor sale.

Art. 15: Anexe si protocoale

Anexele si protocoalele la prezentul acord fac parte integranta din acesta. Declaratiile sunt cuprinse in actul final.

Art. 16: Trimitere la legislatia comunitara

(1) In vederea atingerii obiectivelor stabilite prin prezentul acord, partile contractante iau toate masurile necesare pentru a se asigura ca in relatiile dintre ele sunt aplicate drepturi si obligatii echivalente cu cele continute in actele juridice ale Comunitatii Europene la care se face trimitere.

(2) In masura in care aplicarea prezentului acord se bazeaza pe concepte de drept comunitar, se tine seama de jurisprudenta in materie a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene anterioara datei semnarii acestuia. Jurisprudenta ulterioara acestei date se supune atentiei Elvetiei. Pentru a asigura functionarea corecta a prezentului acord, Comitetul mixt, la cererea oricareia dintre partile contractante, stabileste implicatiile acestei jurisprudente.

Art. 17: Dezvoltarea dreptului

(1) Imediat ce o parte contractanta initiaza procesul de adoptare a unui proiect de modificare a legislatiei interne sau imediat ce apare o modificare in jurisprudenta autoritatilor ale caror decizii nu sunt susceptibile de o cale de atac in dreptul intern intr-un domeniu reglementat de prezentul acord, aceasta informeaza cealalta parte contractanta prin intermediul Comitetului mixt.

(2) Comitetul mixt organizeaza un schimb de opinii cu privire la implicatiile acestei modificari in functionarea corespunzatoare a prezentului acord.

Art. 18: Revizuirea

In cazul in care o parte contractanta doreste ca prezentul acord sa fie revizuit, aceasta inainteaza o propunere in acest sens Comitetului mixt. Modificarile la prezentul acord intra in vigoare dupa indeplinirea procedurilor interne respective, cu exceptia modificarilor la anexele II si III, care se adopta prin decizia Comitetului mixt si pot intra in vigoare imediat dupa aceasta decizie.

Art. 19: Solutionarea litigiilor

(1) Partile contractante pot supune Comitetului mixt orice litigiu privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord.

(2) Comitetul mixt poate solutiona litigiul. Comitetului mixt i se comunica orice informatii care ar putea face posibila o analiza detaliata a situatiei in vederea identificarii unei solutii acceptabile. In acest scop, Comitetul mixt examineaza toate posibilitatile care permit mentinerea bunei functionari a prezentului acord.

Art. 20: Relatia cu acordurile bilaterale privind securitatea sociala

Cu exceptia cazului in care se prevede altfel in anexa II, acordurile bilaterale privind securitatea sociala dintre Elvetia si statele membre ale Comunitatii Europene se suspenda la data intrarii in vigoare a prezentului acord, in masura in care acesta din urma reglementeaza acelasi domeniu.

Art. 21: Relatia cu acordurile bilaterale privind dubla impozitare

(1) Dispozitiile acordurilor bilaterale dintre Elvetia si statele membre ale Comunitatii Europene privind dubla impozitare nu sunt afectate de dispozitiile prezentului acord. In special, dispozitiile prezentului acord nu afecteaza definitia "lucratorilor frontalieri" din acordurile privind dubla impozitare.

(2) Nicio dispozitie din prezentul acord nu poate fi interpretata in sensul de a impiedica partile contractante sa faca o distinctie, in aplicarea dispozitiilor relevante ale legislatiei lor fiscale, intre contribuabilii care nu se afla in situatii comparabile, in special in ceea ce priveste domiciliul ori sediul acestora.

(3) Nicio dispozitie din prezentul acord nu impiedica partile contractante sa adopte sau sa aplice masuri pentru a asigura impozitarea, plata si recuperarea efectiva a impozitelor sau pentru a impiedica evaziunea fiscala in conformitate cu legislatia fiscala nationala sau cu acordurile de evitare a dublei impozitari intre Elvetia, pe de o parte, si unul sau mai multe state membre ale Comunitatii Europene, pe de alta parte, sau orice alte acorduri fiscale.

Art. 22: Relatia cu acordurile bilaterale privind alte probleme in afara de securitatea sociala si dubla impozitare

(1) Fara a aduce atingere dispozitiilor articolelor 20 si 21, prezentul acord nu afecteaza acordurile dintre Elvetia, pe de o parte, si unul sau mai multe state membre ale Comunitatii Europene, pe de alta parte, cum ar fi cele cu privire la persoanele particulare, operatorii economici, cooperarea trans-frontaliera sau traficul local de frontiera, in masura in care acestea sunt compatibile cu prezentul acord.

(2) In cazul in care exista incompatibilitati intre aceste acorduri si prezentul acord, acesta din urma prevaleaza.

Art. 23: Drepturi dobandite

In cazul denuntarii sau al nereinnoirii prezentului acord, drepturile dobandite de catre persoanele particulare nu sunt afectate. Partile contractante stabilesc de comun acord ce demersuri urmeaza sa fie intreprinse cu privire la drepturile care sunt in curs de a fi dobandite.

Art. 24: Domeniul de aplicare teritorial

Prezentul acord se aplica, pe de o parte, pe teritoriul Elvetiei si, pe de alta parte, pe teritoriile in care se aplica Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in conditiile prevazute de acest tratat.

Art. 25: Intrarea in vigoare si durata

(1) Prezentul acord se ratifica sau se aproba de partile contractante in conformitate cu procedurile proprii ale acestora. Prezentul acord intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua luni urmatoare ultimei notificari cu privire la depunerea instrumentelor de ratificare sau la aprobarea tuturor celor sapte acorduri de mai jos:

- Acordul privind libera circulatie a persoanelor
- Acordul privind transportul aerian
- Acordul privind transportul rutier si feroviar de calatori si de marfuri
- Acordul privind comertul cu produse agricole
- Acordul privind recunoasterea reciproca a evaluarii conformitatii
- Acordul privind anumite aspecte ale achizitiilor publice
- Acordul privind cooperarea stiintifica si tehnologica.

(2) Prezentul acord se incheie pe o perioada initiala de sapte ani. Acesta se reinnoieste pe o perioada nedeterminata, cu exceptia cazului in care Comunitatea Europeana sau Elvetia notifica celeilalte parti contractante contrariul inainte de expirarea perioadei initiale. In cazul unei astfel de notificari, se aplica dispozitiile alineatului (4).

(3) Comunitatea Europeana sau Elvetia poate denunta prezentul acord prin notificarea deciziei sale celeilalte parti. In caz de notificare, se aplica dispozitiile alineatului (4).

(4) Cele sapte acorduri mentionate la alineatul (1) inceteaza sa se aplice dupa sase luni de la primirea notificarii de nereinnoire prevazute la alineatul (2) sau a notificarii de denuntare prevazute la alineatul (3).

ANEXA I: LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

CAPITOLUL I: DISPOZITII GENERALE

Art. 1: Intrarea si iesirea

(1) Partile contractante permit resortisantilor celorlalte parti contractante si membrilor familiilor lor in sensul articolului 3 din prezenta anexa, precum si lucratorilor detasati in sensul articolului 17 din prezenta anexa, sa intre pe teritoriul lor numai pe baza unei carti de identitate valabile sau a unui pasaport valabil.
Viza de intrare sau o alta cerinta echivalenta nu se solicita decat in cazul membrilor familiei sau al lucratorilor detasati in sensul articolului 17 din prezenta anexa care nu detin cetatenia uneia dintre partile contractante. Partea contractanta in cauza acorda acestor persoane toate facilitatile pentru obtinerea oricaror vize necesare.

(2) Partile contractante acorda resortisantilor partilor contractante si membrilor familiilor lor in sensul articolului 3 din prezenta anexa, precum si lucratorilor detasati in sensul articolului 17 din prezenta anexa, dreptul de a parasi teritoriul lor numai pe baza prezentarii unei carti de identitate valabile sau a unui pasaport valabil. Partile contractante nu pot solicita viza de iesire si nicio alta cerinta echivalenta de la resortisantii celorlalte parti contractante.
Partile contractante, in conformitate cu legislatia acestora, le elibereaza sau le reinnoiesc resortisantilor o carte de identitate sau un pasaport care sa mentioneze in special cetatenia titularului.
Pasaportul trebuie sa fie valabil cel putin pentru toate partile contractante si pentru tarile prin care titularul trebuie sa treaca atunci cand se deplaseaza intre acestea. In cazul in care pasaportul este singurul document pe baza caruia titularul poate parasi in mod legal tara, perioada de valabilitate a acestuia nu poate fi mai mica de cinci ani.

Art. 2: Sederea si activitatea economica

(1) Fara a aduce atingere dispozitiilor pentru perioada de tranzitie, care sunt mentionate la articolul 10 din prezentul acord si in capitolul VII din prezenta anexa, resortisantii unei parti contractante au dreptul de sedere si de desfasurare a unei activitati economice pe teritoriul celeilalte parti contractante in conformitate cu procedurile prevazute la capitolele II-IV.
Resortisantii unei parti contractante au, de asemenea, dreptul de a vizita o alta parte contractanta sau de a ramane acolo dupa o perioada de angajare mai mica de un an pentru a-si cauta un loc de munca si pentru a-si stabili resedinta acolo pe parcursul unei perioade de timp rezonabile, care poate fi de pana la sase luni, care sa le permita sa ia cunostinta de oportunitatile de angajare corespunzatoare calificarilor lor profesionale si, daca este cazul, sa ia masurile necesare pentru a obtine un loc de munca.
Persoanele in cautarea unui loc de munca au dreptul, pe teritoriul partii contractante in cauza, sa primeasca aceeasi asistenta pe care birourile de ocupare a fortei de munca din statul respectiv o acorda resortisantilor lor. Acestia pot fi exclusi din sistemele de securitate sociala pe durata acestei sederi.

(2) Resortisantii partilor contractante care nu desfasoara o activitate economica in statul gazda si care nu au drept de sedere in conformitate cu alte dispozitii din prezentul acord au drept de sedere, cu conditia indeplinirii conditiilor prealabile prevazute la capitolul V. Acest drept se concretizeaza in eliberarea unui permis de sedere.

(3) Permisul de sedere sau permisul special acordat resortisantilor partilor contractante este emis si reinnoit in mod gratuit sau in schimbul unei sume care nu depaseste drepturile sau taxele pe care resortisantii trebuie sa le plateasca pentru eliberarea cartilor de identitate. Partile contractante iau masurile necesare in vederea simplificarii la maximum a formalitatilor si a procedurilor de obtinere a acestor documente.

(4) Partile contractante pot solicita resortisantilor celorlalte parti contractante sa-si semnaleze prezenta pe teritoriul lor.

Art. 3: Membrii familiei

(1) O persoana care are drept de sedere si este resortisant al unei parti contractante are dreptul de a fi insotita de membrii familiei sale. Un lucrator salariat trebuie sa detina, pentru familia sa, o locuinta care sa corespunda standardului curent pentru lucratorii salariati nationali din regiunea unde acesta este angajat, insa aceasta dispozitie nu poate conduce la discriminari intre lucratorii salariati nationali si lucratorii salariati provenind din cealalta parte contractanta.

(2) Urmatoarele persoane sunt considerate membri ai familiei, indiferent de cetatenie:

a) sotul/sotia si descendentii care au mai putin de 21 de ani sau care se afla in intretinerea sa;
b) ascendentii acestuia si cei ai sotului/sotiei care se afla in intretinerea sa;
c) in cazul unui student, sotul/sotia sa si copiii aflati in intretinerea sa.

Partile contractante faciliteaza admiterea oricarui membru al familiei care nu beneficiaza de dispozitiile prezentului alineat literele (a), (b) si (c), in cazul in care persoana respectiva se afla in intretinerea unui resortisant al unei parti contractante in tara de provenienta sau traieste in locuinta acestuia.

(3) Atunci cand emit un permis de sedere membrilor familiei unui resortisant al unei parti contractante, partile contractante pot solicita numai documentele enumerate mai jos:

a) documentul in temeiul caruia au intrat pe teritoriul acestora;
b) un document emis de autoritatea competenta din statul de origine sau de provenienta care sa faca dovada legaturii de rudenie dintre acestia;
c) pentru persoanele aflate in intretinere, un document emis de autoritatea competenta din statul de origine sau de provenienta care sa certifice faptul ca se afla in intretinerea persoanei mentionate la alineatul (1) sau ca stau in locuinta acesteia din statul respectiv.

(4) Perioada de valabilitate a unui permis de sedere emis unui membru al familiei este aceeasi cu a permisului de sedere emis persoanei in a carei intretinere se afla.

(5) Sotul/sotia si copiii aflati in intretinere sau copiii care au mai putin de 21 de ani ai unei persoane care are drept de sedere au dreptul de a incepe o activitate economica, indiferent de cetatenia lor.

(6) Copiii unui resortisant al unei parti contractante, indiferent daca acesta desfasoara sau a desfasurat o activitate economica pe teritoriul celeilalte parti contractante, sunt admisi la cursuri de educatie generala, de ucenicie si de formare profesionala in aceleasi conditii ca resortisantii statului gazda, in cazul in care acesti copii isi au resedinta pe teritoriul acestui stat.
Partile contractante incurajeaza initiativele care le permit acestor copii sa urmeze cursurile mentionate anterior in cele mai bune conditii.

Art. 4: Dreptul de a ramane

(1) Resortisantii unei parti contractante si membrii familiei acestora au dreptul de a ramane pe teritoriul unei alte parti contractante dupa ce activitatea lor economica a luat sfarsit.

(2) In conformitate cu articolul 16 din acord, se face trimitere la Regulamentul (CEE) nr. 1251/70 (JO L 142, 1970, p. 24) (1) si la Directiva 75/34/CEE (JO L 14, 1975, p. 10) (1)

Art. 5: Ordinea publica

(1) Drepturile acordate in baza dispozitiilor prezentului acord pot fi restrictionate numai prin intermediul unor masuri justificate de motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica.

(2) In conformitate cu articolul 16 din acord, se face trimitere la Directivele 64/221/CEE (JO L 56, 4.4.1964, p. 850/64) (1) 72/194/CEE (JO L 121, 26.5.1972, p. 32) (1) si 75/35/CEE (JO L 14, 20.1.1975, p. 14) (1)
(1)Astfel cum este in vigoare la data semnarii prezentului acord.

CAPITOLUL II: LUCRATORI SALARIATI

Art. 6: Reglementarea sederii

(1) Un lucrator salariat care este resortisant al unei parti contractante (denumit in continuare "lucrator salariat") si care este angajat pe o perioada egala cu un an sau mai mult de catre un angajator din statul gazda primeste un permis de sedere valabil pe o perioada de cel putin cinci ani de la data emiterii. Acesta se prelungeste automat pe o perioada de cel putin cinci ani. Atunci cand este reinnoit pentru prima data, perioada de valabilitate a acestuia poate fi limitata, insa nu la mai putin de un an, in cazul in care titularul sau se afla in somaj involuntar pe o perioada mai mare de 12 luni consecutive.

(2) Un lucrator salariat care este angajat pe o perioada mai mare de trei luni, dar mai mica de un an, de catre un angajator din statul gazda primeste un permis de sedere pe o durata egala cu cea prevazuta in contract.
Un lucrator salariat care este angajat pe o perioada de pana la trei luni nu are nevoie de un permis de sedere.

(3) Atunci cand elibereaza permise de sedere, partile contractante nu ii pot solicita unei persoane sa prezinte alte documente in afara de urmatoarele:

a) documentul in temeiul caruia a intrat pe teritoriul acestora;
b) o confirmare de incadrare in munca din partea angajatorului sau o adeverinta de munca.

(4) Permisul de sedere este valabil pe intreg teritoriul statului emitent.

(5) Intreruperile perioadei de sedere mai mici de sase luni consecutive si absentele in vederea efectuarii serviciului militar nu afecteaza valabilitatea permisului de sedere.

(6) Un permis de sedere valabil nu ii poate fi retras unui lucrator salariat numai pe motivul ca acesta nu mai lucreaza, fie pentru ca are incapacitate temporara de munca din cauza unui accident sau a unei boli, fie pentru ca se afla in somaj involuntar, astfel cum o atesta biroul competent de ocupare a fortei de munca.

(7) Indeplinirea formalitatilor de obtinere a unui permis de sedere nu il impiedica pe solicitant sa ocupe imediat locul de munca prevazut in contractul pe care l-a incheiat.

Art. 7: Lucratori frontalieri salariati

(1) Lucratorul frontalier salariat este un resortisant al unei parti contractante care isi are resedinta pe teritoriul unei parti contractante si care desfasoara o activitate ca lucrator salariat pe teritoriul celeilalte parti contractante, intorcandu-se la domiciliu, de regula, in fiecare zi sau cel putin o data pe saptamana.

(2) Pentru lucratorii frontalieri nu este necesar permisul de sedere.
Cu toate acestea, autoritatile competente din statul de angajare pot emite pentru lucratorul frontalier un permis special pentru o perioada de cel putin cinci ani sau pe durata angajarii acestuia, in cazul in care aceasta este mai mare de trei luni si mai mica de un an. Acesta se prelungeste pentru cel putin cinci ani, cu conditia ca lucratorul frontalier sa aduca dovezi ca desfasoara intr-adevar o activitate economica.

(3) Permisele speciale sunt valabile pe intreg teritoriul statului emitent

Art. 8: Mobilitatea profesionala si geografica

(1) Lucratorii salariati au dreptul la mobilitate profesionala si geografica pe intreg teritoriul statului gazda.

(2) Mobilitatea profesionala include schimbarea angajatorului, a locului de munca sau a profesiei si trecerea de la statutul de lucrator salariat la cel de lucrator care desfasoara o activitate independenta. Mobilitatea geografica include schimbarea locului de munca si de sedere.

Art. 9: Tratamentul egal

(1) Lucratorul salariat care este resortisant al unei parti contractante nu poate fi tratat, din motive de cetatenie, pe teritoriul celeilalte parti contractante, in mod diferit fata de lucratorii salariati nationali in ceea ce priveste conditiile de angajare si de munca, in special referitor la remuneratie, concediere, reintegrare profesionala sau reangajare, in cazul in care devine somer.

(2) Lucratorul salariat si membrii familiei sale mentionati la articolul 3 din prezenta anexa beneficiaza de aceleasi avantaje fiscale si sociale ca si lucratorii salariati nationali si membrii familiilor acestora.

(3) De asemenea, acesta are dreptul, pe aceeasi baza si in aceleasi conditii ca si lucratorii salariati nationali, la invatamant in institutii de formare profesionala si in centre de reabilitare si reconversie profesionala.

(4) Orice clauza dintr-o conventie individuala sau colectiva sau din orice alte reglementari colective cu privire la accesul la un loc de munca, angajare, remuneratie si alte conditii de angajare si de concediere este nula de drept in masura in care prevede sau autorizeaza conditii discriminatorii cu privire la lucratorii salariati straini care sunt resortisanti ai partilor contractante.

(5) Lucratorul salariat care este resortisant al unei parti contractante si este angajat pe teritoriul celeilalte parti contractante beneficiaza de tratament egal in ceea ce priveste afilierea la organizatii sindicale si exercitarea drepturilor sindicale, inclusiv a dreptului de vot si a dreptului de acces la functii executive sau de conducere in cadrul unei organizatii sindicale; acestuia i se poate interzice implicarea in conducerea organismelor de drept public si detinerea unei functii de drept public. In plus, acesta are dreptul de a fi ales in organele reprezentative ale lucratorilor salariati in cadrul unei intreprinderi.
Aceste dispozitii nu aduc atingere actelor cu putere de lege sau normelor administrative din statul gazda care acorda mai multe drepturi lucratorilor salariati din cealalta parte contractanta.

(6) Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 26 din prezenta anexa, lucratorul salariat care este resortisant al unei parti contractante si este angajat pe teritoriul celeilalte parti contractante beneficiaza de toate drepturile si avantajele acordate lucratorilor salariati nationali in ceea ce priveste locuinta, inclusiv detinerea in proprietate a locuintei de care are nevoie.
Acest lucrator are acelasi drept ca si resortisantii respectivi sa se inregistreze pe listele de locuinte din regiunea unde este angajat, in cazul in care aceste liste exista; acesta beneficiaza de avantajele si prioritatile care decurg din acestea.
In cazul in care familia sa a ramas in statul de provenienta, se va considera, in acest sens, ca isi are resedinta in regiunea respectiva, in cazul in care lucratorii nationali beneficiaza de o prezumtie similara.

Art. 10: Angajarea in administratia publica

Unui resortisant al unei parti contractante care desfasoara o activitate ca lucrator salariat i se poate refuza dreptul de a ocupa un post in administratia publica care presupune exercitarea puterii publice si este destinat protejarii intereselor generale ale statului sau ale altor colectivitati publice.

Art. 11: Cooperarea privind serviciile de ocupare a fortei de munca

Partile contractante coopereaza, in cadrul retelei EURES (European Employment Services), in special prin stabilirea de contacte, corelarea ofertei cu cererea de locuri de munca si schimbul de informatii cu privire la situatia pietei muncii si conditiile de viata si de munca.

CAPITOLUL III: LUCRATORI CARE DESFASOARA O ACTIVITATE INDEPENDENTA

Art. 12: Reglementarea sederii

(1) Un resortisant al unei parti contractante care doreste sa se stabileasca pe teritoriul unei alte parti contractante in vederea desfasurarii unei activitati independente (denumit in continuare "lucrator care desfasoara o activitate independenta") primeste un permis de sedere valabil pe o perioada de cel putin cinci ani de la data emiterii acestuia, cu conditia sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente ca este stabilit sau ca doreste sa se stabileasca.

(2) Permisul de sedere se prelungeste automat pe o perioada de cel putin cinci ani, cu conditia ca lucratorul care desfasoara o activitate independenta sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente ca desfasoara o activitate economica independenta.

(3) Atunci cand elibereaza permise de sedere, partile contractante nu le pot cere lucratorilor care desfasoara o activitate independenta sa prezinte alte documente in afara de urmatoarele:

a) documentul in temeiul caruia au intrat pe teritoriul acestora;
b) dovezile la care se face trimitere la alineatele (1) si (2).

(4) Permisul de sedere este valabil pe intreg teritoriul statului emitent.

(5) Intreruperile perioadei de sedere mai mici de sase luni consecutive si absentele in vederea efectuarii serviciului militar nu afecteaza valabilitatea permisului de sedere.

(6) Un permis de sedere valabil nu poate fi retras persoanelor mentionate la alineatul (1) numai pentru ca acestea nu mai lucreaza datorita incapacitatii temporare de munca ca urmare a unui accident sau a unei boli.

Art. 13: Lucratorii frontalieri care desfasoara o activitate independenta

(1) Lucratorul frontalier care desfasoara o activitate independenta este un resortisant al unei parti contractante care isi are resedinta pe teritoriul unei parti contractante si care desfasoara o activitate independenta pe teritoriul unei alte parti contractante, intorcandu-se la domiciliu de regula in fiecare zi sau cel putin o data pe saptamana.

(2) Pentru lucratorii frontalieri care desfasoara o activitate independenta nu este necesar permisul de sedere.
Cu toate acestea, autoritatile competente din statul in cauza pot emite lucratorului frontalier care desfasoara o activitate independenta un permis special valabil pentru o perioada de cel putin cinci ani, cu conditia ca acesta sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente ca desfasoara sau ca doreste sa desfasoare o activitate independenta. Permisul se prelungeste pentru cel putin cinci ani, cu conditia ca lucratorul frontalier sa aduca dovezi ca desfasoara o activitate independenta.

(3) Permisele speciale sunt valabile pe intreg teritoriul statului emitent.

Art. 14: Mobilitatea profesionala si geografica

(1) Lucratorii care desfasoara o activitate independenta au dreptul la mobilitate profesionala si geografica pe intreg teritoriul statului gazda.

(2) Mobilitatea profesionala include schimbarea profesiei si trecerea de la statutul de lucrator care desfasoara o activitate independenta la cel de lucrator salariat. Mobilitatea geografica include schimbarea locului de munca si de sedere.

Art. 15: Tratamentul egal

(1) In ceea ce priveste accesul la o activitate independenta si la desfasurarea acesteia, lucratorului care desfasoara o activitate independenta nu i se acorda un tratament mai putin favorabil decat cel acordat de tara gazda resortisantilor sai.

(2) Dispozitiile articolului 9 din prezenta anexa se aplica mutatis mutandis lucratorilor care desfasoara o activitate independenta mentionati de prezentul capitol.

Art. 16: Exercitarea autoritatii publice

Unui lucrator care desfasoara o activitate independenta i se poate refuza dreptul de a desfasura o activitate care presupune, fie si ocazional, exercitarea autoritatii publice.

CAPITOLUL IV: PRESTAREA DE SERVICII

Art. 17: Prestatorul unui serviciu

In ceea ce priveste prestarea de servicii, urmatoarele sunt interzise in temeiul articolului 5 din prezentul acord:

(a) orice restrictie cu privire la prestarea de servicii transfrontaliere pe teritoriul unei parti contractante care nu depaseste 90 de zile de munca efectiva intr-un an calendaristic;
(b) orice restrictie cu privire la dreptul de intrare si de sedere in cazurile reglementate de articolul 5 alineatul (2) din prezentul acord privind:

(i) persoanele care presteaza servicii si care sunt resortisanti ai statelor membre ale Comunitatii Europene sau ai Elvetiei si care sunt stabilite pe teritoriul unei parti contractante alta decat cea a persoanei care beneficiaza de servicii;
(ii) lucratorii salariati, indiferent de cetatenia lor, ai unui prestator de servicii integrati pe piata obisnuita a fortei de munca dintr-o parte contractanta si care sunt detasati in vederea prestarii unui serviciu pe teritoriul unei alte parti contractante, fara a aduce atingere articolului 1.

Art. 18. - Dispozitiile articolului 17 din prezenta anexa se aplica societatilor constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru al Comunitatii Europene sau al Elvetiei si care isi au sediul social, administratia centrala sau locul principal de desfasurare a activitatii pe teritoriul unei parti contractante.

Art. 19. - O persoana care presteaza servicii si care are dreptul sau care a fost autorizata sa presteze un serviciu are posibilitatea, in sensul acestei prestari, sa-si desfasoare temporar activitatea in statul in care este prestat serviciul in aceleasi conditii cu cele impuse de statul respectiv propriilor resortisanti, in conformitate cu dispozitiile prezentei anexe si ale anexelor II si III.

Art. 20. - (1) Persoanele mentionate la articolul 17 litera (b) din prezenta anexa care au dreptul de a presta un serviciu nu au nevoie de un permis de sedere pentru perioadele de sedere de 90 de zile sau mai mici. Aceasta sedere este reglementata de documentele mentionate la articolul 1, in temeiul carora au intrat pe teritoriul tarii.

(2) Persoanele mentionate la articolul 17 litera (b) din prezenta anexa care au dreptul sau care au fost autorizate sa presteze un serviciu pe o perioada care depaseste 90 de zile primesc, pentru atestarea acestui drept, un permis de sedere pe o perioada egala cu perioada de prestare a serviciilor.

(3) Dreptul de sedere se aplica pe intreg teritoriul Elvetiei sau al statului membru al Comunitatii Europene in cauza.

(4) In scopul eliberarii permiselor de sedere, partile contractante nu le pot cere persoanelor mentionate la articolul 17 litera (b) din prezenta anexa sa prezinte mai mult decat:

a) documentul in temeiul caruia au intrat pe teritoriul acestora;
b) dovezi ca presteaza sau ca doresc sa presteze un serviciu.

Art. 21. - (1) Durata totala a prestarii de servicii in conformitate cu articolul 17 litera (a) din prezenta anexa, fie ca aceasta este continua sau consta in perioade succesive de prestare a serviciilor, nu poate depasi 90 de zile de munca efectiva intr-un an calendaristic.

(2) Dispozitiile alineatului (1) nu aduc atingere indeplinirii de catre prestatorul unui serviciu a obligatiilor sale legale in baza garantiei date persoanei care primeste serviciul sau cazurilor de forta majora.

Art. 22. - (1) Dispozitiile articolelor 17 si 19 din prezenta anexa nu se aplica activitatilor care presupun, fie si ocazional, exercitarea autoritatii publice in partea contractanta respectiva.

(2) Dispozitiile articolelor 17 si 19 din prezenta anexa si masurile adoptate in temeiul acestora nu impiedica aplicabilitatea actelor cu putere de lege si a actelor administrative care prevad aplicarea conditiilor de munca si de angajare salariatilor detasati in scopul prestarii unui serviciu. In conformitate cu articolul 16 din prezentul acord, se face trimitere la Directiva 96/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1) (¹).

(3) Dispozitiile articolelor 17 litera (a) si 19 din prezenta anexa nu aduc atingere aplicabilitatii actelor cu putere de lege si a actelor administrative existente in fiecare parte contractanta la data intrarii in vigoare a prezentului acord cu privire la:

(i) activitatile agentiilor de ocupare a fortei de munca temporare si provizorii;
(ii) serviciile financiare, atunci cand prestarea face obiectul unei autorizari prealabile pe teritoriul partii contractante, iar prestatorul este supus unui control prudential efectuat de catre autoritatile publice ale partii contractante respective.

(4) Dispozitiile articolelor 17 litera (a) si 19 din prezenta anexa nu aduc atingere aplicabilitatii actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale partilor contractante privind prestarea de servicii pe o perioada de 90 de zile sau mai mica de munca efectiva impusa de cerinte imperative in interesul public.

Art. 23: Beneficiarii serviciilor

(1) Beneficiarul serviciilor in sensul articolului 5 alineatul (3) din prezentul acord nu are nevoie de un permis de sedere pentru o perioada de sedere de trei luni sau mai mica. Pentru o perioada care depaseste trei luni, beneficiarului serviciilor i se emite un permis de sedere avand o durata egala cu cea a prestarii. Acesta poate fi exclus din sistemul de securitate sociala pe perioada de sedere.

(2) Permisul de sedere este valabil pe intreg teritoriul statului emitent.

CAPITOLUL V: PERSOANELE CARE NU DESFASOARA O ACTIVITATE ECONOMICA

Art. 24: Reglementarea sederii

(1) O persoana care este resortisant al unei parti contractante si care nu desfasoara o activitate economica in statul de rezidenta si nu are drept de sedere in temeiul altor dispozitii din prezentul acord primeste un permis de sedere valabil pentru cel putin cinci ani, cu conditia sa poata face dovada in fata autoritatilor nationale competente ca detine pentru el insusi si pentru membrii familiei sale:

a) mijloace financiare suficiente pentru a nu trebui sa solicite asistenta sociala pe parcursul sederii lor;
b) asigurare de boala impotriva tuturor riscurilor (¹).

(¹)In Elvetia, asigurarea de boala pentru persoanele care aleg sa nu isi stabileasca acolo domiciliul trebuie sa includa asigurarea impotriva accidentelor si indemnizatia de maternitate.

Partile contractante pot, daca este necesar, sa solicite revalidarea permisului de sedere la sfarsitul primilor doi ani de sedere.

(2) Mijloacele financiare sunt considerate a fi suficiente in cazul in care depasesc suma sub care resortisantii, avand in vedere situatia lor personala si, daca este cazul, pe cea a familiei lor, pot pretinde prestatii de securitate sociala. Atunci cand aceasta conditie nu se poate aplica, mijloacele financiare ale solicitantului sunt considerate suficiente in cazul in care sunt mai mari decat nivelul pensiei minime de securitate sociala platite de catre statul gazda.

(3) Persoanele care au fost angajate pentru mai putin de un an pe teritoriul unei parti contractante pot ramane acolo in cazul in care indeplinesc conditiile prevazute la alineatul (1) din prezentul articol. Ajutoarele de somaj la care au dreptul in baza legislatiei nationale, completata, acolo unde este cazul, de dispozitiile anexei II, sunt considerate a fi mijloace financiare in sensul alineatelor (1) litera (a) si (2) din prezentul articol.

(4) Unui student care nu are drept de sedere pe teritoriul celeilalte parti contractante in baza niciunei alte dispozitii din prezentul acord i se elibereaza un permis de sedere pe o perioada limitata la perioada formarii sau la un an, in cazul in care formarea dureaza mai mult de un an, cu conditia ca acesta sa prezinte autoritatii nationale in cauza o declaratie sau, la alegerea studentului, orice alt mijloc cel putin echivalent, ca detine suficiente mijloace financiare pentru a asigura ca nici el, nici sotul/sotia sa si nici copiii aflati in intretinerea sa nu vor formula nicio pretentie la asistenta sociala in statul gazda pe durata sederii acestora si cu conditia sa fie inregistrat la o institutie acreditata unde urmeaza, ca activitate principala, un curs de formare profesionala si sa aiba o asigurare de boala impotriva tuturor riscurilor. Prezentul acord nu reglementeaza accesul la formare profesionala sau la ajutorul de intretinere acordat studentilor mentionati de prezentul articol.

(5) Permisul de sedere se prelungeste automat pentru cel putin cinci ani, cu conditia ca cerintele de eligibilitate sa fie in continuare indeplinite. Permisele de sedere pentru studenti se prelungesc anual pe o perioada egala cu perioada formarii ramasa.

(6) Intreruperile perioadei de sedere mai mici de sase luni consecutive si absentele in vederea efectuarii serviciului militar nu afecteaza valabilitatea permisului de sedere.

(7) Permisul de sedere este valabil pe intreg teritoriul statului emitent.

(8) Dreptul de sedere se obtine ori de cate ori beneficiarii dreptului respectiv indeplinesc conditiile prevazute la alineatul (1).

CAPITOLUL VI: DOBANDIREA DE BUNURI IMOBILE

Art. 25. - (1) Un resortisant al unei parti contractante care are drept de sedere si resedinta principala in statul gazda se bucura de aceleasi drepturi ca un cetatean in ceea ce priveste dobandirea de bunuri imobile. Acesta isi poate stabili resedinta principala in statul gazda in orice moment in conformitate cu normele nationale indiferent de durata angajarii sale. Parasirea statului gazda nu implica nicio obligatie de a instraina aceste bunuri.

(2) Un resortisant al unei parti contractante care are drept de sedere, dar care nu are resedinta principala in statul gazda beneficiaza de aceleasi drepturi ca un cetatean in ceea ce priveste dobandirea de bunuri imobile necesare pentru activitatea sa economica. Parasirea statului gazda nu implica nicio obligatie de a instraina aceste bunuri. El poate fi, de asemenea, autorizat sa cumpere o a doua resedinta sau o casa de vacanta. Prezentul acord nu afecteaza normele care se aplica investitiilor de capital sau afacerilor cu terenuri libere de constructii si cu apartamente.

(3) Un lucrator frontalier se bucura de aceleasi drepturi ca un resortisant in ceea ce priveste dobandirea de bunuri imobile pentru activitatea sa economica si a unei resedinte secundare. Parasirea statului gazda nu implica nicio obligatie de a instraina aceste bunuri. Acesta poate fi, de asemenea, autorizat sa cumpere o casa de vacanta. Prezentul acord nu afecteaza normele care se aplica in statul gazda investitiilor de capital sau afacerilor cu terenuri libere de constructii si cu apartamente.

CAPITOLUL VII: DISPOZITII TRANZITORII SI DEZVOLTAREA ACORDULUI

Art. 26: Dispozitii generale

(1) Atunci cand sunt aplicate restrictiile cantitative prevazute la articolul 10 din prezentul acord, dispozitiile din prezentul capitol completeaza sau inlocuiesc celelalte dispozitii din prezenta anexa, dupa caz.

(2) Atunci cand sunt aplicate restrictiile cantitative prevazute la articolul 10 din prezentul acord, desfasurarea unei activitati economice este supusa emiterii unui permis de sedere si/sau munca.

Art. 27: Reglementarea sederii lucratorilor salariati

(1) Permisul de sedere al unui lucrator salariat care are un contract de munca pe o perioada mai mica de un an se prelungeste cu o perioada totala de pana la 12 luni, cu conditia ca lucratorul salariat sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente ca poate desfasura o activitate economica. Un nou permis de sedere se emite cu conditia ca lucratorul salariat sa prezinte dovezi ca poate desfasura o activitate economica si ca limitele cantitative prevazute la articolul 10 din prezentul acord nu au fost atinse. Nu exista obligatia de a parasi tara intre doua contracte de munca, in conformitate cu articolul 24 din prezenta anexa.

(2) Pe parcursul perioadei prevazute la articolul 10 alineatul (2) din prezentul acord, o parte contractanta poate cere sa-i fie prezentat un contract scris sau un proiect de contract inainte de eliberarea primului permis de sedere.

(3) _

a) Persoanele care au avut anterior locuri de munca
temporare pe teritoriul statului gazda pe o perioada de cel putin 30 de luni au in mod automat dreptul de a ocupa un loc de munca pe o durata nedeterminata (¹). Acestor persoane nu li se poate refuza dreptul respectiv pe motivul ca numarul garantat de permise de sedere a fost epuizat.

(¹) Acestea nu fac obiectul prioritatii acordate lucratorilor integrati pe piata obisnuita a fortei de munca sau al monitorizarii conformitatii cu conditiile salariale si de angajare intr-un anumit sector sau loc.

b) Persoanele care au avut anterior un loc de munca sezonier pe teritoriul statului gazda pe o perioada totala de cel putin 50 de luni in ultimii 15 ani si care nu indeplinesc conditiile necesare pentru a avea dreptul la un permis de sedere in conformitate cu dispozitiile literei (a) din prezentul paragraf au in mod automat dreptul de a ocupa un loc de munca pe o durata nedeterminata.

Art. 28: Lucratori frontalieri salariati

(1) Lucratorul frontalier salariat este un resortisant al unei parti contractante care isi are domiciliul in zonele de frontiera ale Elvetiei sau ale statelor invecinate si care desfasoara o activitate ca lucrator salariat in zonele de frontiera ale unei alte parti contractante, intorcandu-se la resedinta principala de regula in fiecare zi sau cel putin o data pe saptamana. In sensul prezentului acord, zone de frontiera inseamna zonele definite in acordurile incheiate intre Elvetia si vecinii sai privind circulatia in zonele de frontiera.

(2) Permisul special este valabil pentru intreaga zona de frontiera a statului emitent.

Art. 29: Dreptul de revenire al lucratorilor salariati

(1) Un lucrator salariat care, la data intrarii in vigoare a prezentului acord, detinea un permis de sedere valabil pentru cel putin un an si care a parasit in acel moment tara gazda are dreptul la acces preferential la cota pentru un nou permis de sedere in termen de sase ani de la plecare, cu conditia sa faca dovada ca poate desfasura o activitate economica.

(2) Un lucrator frontalier are dreptul la un nou permis special in termen de sase ani de la sfarsitul perioadei sale anterioare de angajare pe o perioada neintrerupta de trei ani, sub rezerva verificarii conditiilor de remunerare si de munca in cazul in care este angajat pe parcursul celor doi ani urmatori intrarii in vigoare a prezentului acord, cu conditia sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente ca poate desfasura o activitate economica.

(3) Tinerii care au parasit teritoriul unei parti contractante ai carei rezidenti au fost timp de cel putin cinci ani inainte de varsta de 21 de ani au dreptul, in termen de patru ani, sa se intoarca in tara respectiva si sa desfasoare o activitate economica.

Art. 30: Mobilitatea profesionala si geografica a lucratorilor salariati

(1) Lucratorul salariat care detine un permis de sedere valabil pe o perioada mai mica de un an are dreptul la mobilitate profesionala si geografica, in termen de douasprezece luni de la angajare. Dreptul de a trece de la statutul de lucrator salariat la cel de lucrator care desfasoara o activitate independenta este de asemenea permis, sub rezerva respectarii articolului 10 din prezentul acord.

(2) Permisele speciale eliberate lucratorilor frontalieri salariati confera dreptul la mobilitate profesionala si geografica in cadrul tuturor zonelor de frontiera ale Elvetiei sau ale statelor invecinate.

Art. 31: Reglementarea sederii lucratorilor care desfasoara o activitate independenta

Un resortisant al unei parti contractante care doreste sa se stabileasca pe teritoriul unei alte parti contractante pentru a desfasura o activitate independenta (denumit in continuare "lucrator care desfasoara o activitate independenta") primeste un permis de sedere valabil pe o perioada de sase luni. Acesta primeste un permis de sedere valabil pentru cel putin cinci ani, cu conditia sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente, inainte de sfarsitul perioadei de sase luni, ca desfasoara o activitate independenta. Daca este necesar, perioada de sase luni poate fi prelungita cu maxim doua luni, in cazul in care exista probabilitatea reala ca va aduce aceste dovezi.

Art. 32: Lucratorii frontalieri care desfasoara o activitate independenta

(1) Un lucrator frontalier care desfasoara o activitate independenta este un resortisant al unei parti contractante care isi are domiciliul stabil in zonele de frontiera ale Elvetiei sau ale statelor invecinate si care desfasoara o activitate independenta in zonele de frontiera ale celeilalte parti contractante, intorcandu-se la resedinta sa principala de regula in fiecare zi sau cel putin o data pe saptamana. In sensul prezentului acord, zone de frontiera inseamna zonele definite in acordurile incheiate intre Elvetia si vecinii sai privind circulatia in zonele de frontiera.

(2) Un resortisant al unei parti contractante care doreste sa desfasoare, in calitate de lucrator frontalier, o activitate independenta in zonele de frontiera ale Elvetiei sau ale statelor invecinate primeste un permis special preliminar cu o durata de sase luni. Acesta primeste un permis special pentru o perioada de cel putin cinci ani, cu conditia sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente inainte de sfarsitul perioadei de sase luni ca desfasoara o activitate independenta. Daca este necesar, perioada de sase luni poate fi prelungita cu maxim doua luni in cazul in care exista probabilitatea reala ca va aduce aceste dovezi.

(3) Permisele speciale sunt valabile pe intreaga zona de frontiera a statului emitent.

Art. 33: Dreptul de revenire al lucratorilor care desfasoara o activitate independenta

(1) Un lucrator care desfasoara o activitate independenta, care a detinut un permis de sedere valabil pe o perioada de cel putin cinci ani si care a parasit tara gazda are dreptul la un nou permis in termen de sase ani de la plecarea acestuia, cu conditia sa fi lucrat deja in tara gazda pe o perioada neintrerupta de trei ani si sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente ca poate desfasura o activitate economica.

(2) Un lucrator frontalier care desfasoara o activitate independenta are dreptul la un nou permis special in termen de sase ani de la incheierea activitatii anterioare cu o durata neintrerupta de patru ani, cu conditia sa prezinte dovezi autoritatilor nationale competente ca poate desfasura o activitate economica.

(3) Tinerii care au parasit teritoriul unei parti contractante ai carei rezidenti au fost timp de cel putin cinci ani inainte de varsta de 21 de ani au dreptul in termen de patru ani sa se intoarca in tara respectiva si sa desfasoare o activitate economica.

Art. 34: Mobilitatea profesionala si geografica a lucratorilor care desfasoara o activitate independenta

Permisele speciale emise lucratorilor frontalieri care desfasoara o activitate independenta confera dreptul la mobilitate profesionala si geografica in zonele de frontiera ale Elvetiei sau ale statelor invecinate. Permisele de sedere preliminare cu o durata de sase luni emise in avans (in cazul lucratorilor frontalieri, permisele speciale) confera numai dreptul la mobilitate geografica.

ANEXA II: PROTOCOL PRIVIND RESEDINTELE SECUNDARE DIN DANEMARCA

Partile contractante convin cu privire la faptul ca Protocolul 1 la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene privind dobandirea de bunuri imobile in Danemarca se aplica, de asemenea, prezentului acord in ceea ce priveste dobandirea unor resedinte secundare in Danemarca de catre resortisanti elvetieni.

ANEXA III: PROTOCOL PRIVIND INSULELE AALAND

Partile contractante convin cu privire la faptul ca Protocolul 2 la Actul de aderare a Finlandei la Uniunea Europeana privind Insulele Aaland se aplica, de asemenea, prezentului acord.

ANEXA IV:

PROTOCOL din 26 octombrie 2004 la Acordul dintre Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de o parte, si Confederatia Elvetiana, pe de alta parte, privind libera circulatie a persoanelor, in ceea ce priveste participarea, in calitate de parti contractante, a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace ca urmare a aderarii acestora la Uniunea Europeana

ANEXA V:

ACT FINAL din 21 iunie 1999

PROTOCOL din 26 octombrie 2004 la Acordul dintre Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de o parte, si Confederatia Elvetiana, pe de alta parte, privind libera circulatie a persoanelor, in ceea ce priveste participarea, in calitate de parti contractante, a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace ca urmare a aderarii acestora la Uniunea Europeana

Publicat in Editia Speciala a Jurnalului Oficial cu numarul 0 din data de 1 ianuarie 2007

REGATUL BELGIEI,
REPUBLICA CEHA,
REGATUL DANEMARCEI,
REPUBLICA FEDERALA GERMANIA,
REPUBLICA ESTONIA,
REPUBLICA ELENA,
REGATUL SPANIEI,
REPUBLICA FRANCEZA,
IRLANDA,
REPUBLICA ITALIANA,
REPUBLICA CIPRU,
REPUBLICA LETONIA,
REPUBLICA LITUANIA,
MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,
REPUBLICA UNGARA,
REPUBLICA MALTA,
REGATUL TARILOR DE JOS,
REPUBLICA AUSTRIA,
REPUBLICA POLONA
REPUBLICA PORTUGHEZA,
REPUBLICA SLOVENIA,
REPUBLICA SLOVACA,
REPUBLICA FINLANDA,
REGATUL SUEDIEI,
REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD,
denumite in continuare "statele membre", reprezentate de Consiliul Uniunii Europene, si

COMUNITATEA EUROPEANA, reprezentata, de asemenea, de Consiliul Uniunii Europene,
pe de o parte, si

CONFEDERATIA ELVETIANA, denumita in continuare "Elvetia",
pe de alta parte,

denumite in continuare "partile contractante",
AVAND IN VEDERE Acordul din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de o parte, si Confederatia Elvetiana, pe de alta parte, privind libera circulatie a persoanelor (denumit in continuare "acordul"), care a intrat in vigoare la 1 iunie 2002,

AVAND IN VEDERE aderarea la Uniunea Europeana, la 1 mai 2004, a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace (denumite in continuare "noile state membre"),

INTRUCAT noile state membre urmeaza sa devina parti contractante la acord,

INTRUCAT Actul de aderare confera Consiliului Uniunii Europene competenta de a incheia, in numele statelor membre ale Uniunii Europene, un protocol privind aderarea noilor state membre la acord,

CONVIN DUPA CUM URMEAZA:

Art. 1. - Noile state membre devin parti contractante la acord.
De la data intrarii in vigoare a prezentului protocol, dispozitiile acordului sunt obligatorii pentru noile state membre in aceeasi masura ca pentru actualele parti la acord si in conditiile stabilite de prezentul protocol.

Art. 2. - In continutul acordului si in anexa I la acord se fac urmatoarele adaptari:

(a) Lista partilor contractante la acord se inlocuieste cu urmatorul text:

"Comunitatea Europeana,
Regatul Belgiei,
Republica Ceha,
Regatul Danemarcei,
Republica Federala Germania,
Republica Estonia,
Republica Elena,
Regatul Spaniei,
Republica Franceza,
Irlanda,
Republica Italiana,
Republica Cipru,
Republica Letonia,
Republica Lituania,
Marele Ducat al Luxemburgului,
Republica Ungara,
Republica Malta,
Regatul Tarilor de Jos,
Republica Austria,
Republica Polona,
Republica Portugheza,
Republica Slovenia,
Republica Slovaca,
Republica Finlanda,
Regatul Suediei,
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
pe de o parte, si
Confederatia Elvetiana,
pe de alta parte,"

(b) la articolul 10 din acord se introduc urmatoarele alineate:

"(1^a) Elvetia poate mentine, pana la 31 mai 2007, limite cantitative privind accesul lucratorilor salariati care ocupa un loc de munca in Elvetia, precum si al persoanelor care desfasoara o activitate independenta, care sunt resortisanti ai Republicii Cehe, ai Republicii Estonia, ai Republicii Letonia, ai Republicii Lituania, ai Republicii Ungare, ai Republicii Polone, ai Republicii Slovenia si ai Republicii Slovace, pentru urmatoarele doua categorii de sedere: sedere pe o perioada mai mare de patru luni si mai mica de un an si sedere pe o perioada mai mare sau egala cu un an. Nu se aplica limite cantitative pentru sederea pe perioade mai scurte de patru luni.
Inainte de sfarsitul perioadei de tranzitie mentionate anterior, Comitetul mixt examineaza functionarea perioadei de tranzitie aplicate resortisantilor noilor state membre pe baza unui raport intocmit de Elvetia. La finalizarea acestei examinari si cel mai tarziu la sfarsitul perioadei mentionate anterior, Elvetia notifica Comitetului mixt daca va continua sa aplice limite cantitative lucratorilor angajati in Elvetia. Elvetia poate continua sa aplice astfel de masuri pana la 31 mai 2009. In absenta unei astfel de notificari, perioada de tranzitie se incheie la 31 mai 2007.

La sfarsitul perioadei de tranzitie definite de prezentul alineat, se elimina toate limitele cantitative aplicabile resortisantilor Republicii Cehe, ai Republicii Estonia, ai Republicii Letonia, ai Republicii Lituania, ai Republicii Ungare, ai Republicii Polone, ai Republicii Slovenia si ai Republicii Slovace. Aceste state membre sunt autorizate sa introduca, pentru aceleasi perioade, aceleasi limite cantitative in ceea ce priveste resortisantii elvetieni."

"(2^a) Elvetia si Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica Slovaca pot mentine, pana la 31 mai 2007, in ceea ce priveste lucratorii uneia dintre aceste parti contractante angajati pe teritoriul lor, controalele privind prioritatea acordata lucratorilor integrati pe piata obisnuita a fortei de munca, precum si conditiile de salarizare si de munca aplicabile resortisantilor partii contractante in cauza. Aceleasi controale pot fi mentinute pentru persoanele care presteaza servicii in urmatoarele patru sectoare: activitati privind serviciile conexe horticulturii; constructii, inclusiv domeniile conexe; activitati de securitate; servicii industriale de curatenie [codurile NACE (¹) 01.41; 45.1 - 4; 74.60; si 74.70), prevazute la articolul 5 alineatul (1) din acord. In decursul perioadelor de tranzitie mentionate la alineatele (1a), (2a), (3a) si (4a), Elvetia acorda prioritate, in ceea ce priveste accesul pe piata fortei de munca, lucratorilor care sunt resortisanti ai noilor state membre fata de lucratorii care sunt resortisanti ai unor tari din afara UE si din afara AELS. Prestatorii de servicii liberalizate printr-un acord specific privind prestarea de servicii intre partile contractante (inclusiv acordul privind anumite aspecte ale contractelor de achizitii publice, in masura in care reglementeaza prestarea de servicii) nu fac obiectul controalelor privind prioritatea lucratorului integrat pe piata obisnuita a fortei de munca. In aceeasi perioada, pot fi mentinute cerintele privind calificarea pentru permise de sedere cu o durata mai scurta de patru luni (²) si pentru persoanele care presteaza servicii in cele patru sectoare indicate mai sus, mentionate la articolul 5 alineatul (1) din acord.

(¹) NACE: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activitatilor economice in Comunitatea Europeana (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 29/2002 al Comisiei din 19 decembrie 2001 JO L 6, 10.1.2002, p. 3.

(²) Lucratorii pot solicita un permis de sedere de scurta durata in cadrul contingentelor mentionate la alineatul (3a) chiar si pentru o perioada mai scurta de patru luni.

Inainte de 31 mai 2007, Comitetul mixt examineaza functionarea masurilor tranzitorii prevazute de prezentul alineat pe baza unui raport elaborat de fiecare dintre partile contractante care le pun in aplicare. La finalizarea acestei examinari si cel mai tarziu la 31 mai 2007, partea contractanta care a pus in aplicare masurile tranzitorii prevazute de prezentul alineat si care a notificat Comitetului mixt intentia sa de a continua sa aplice astfel de masuri tranzitorii poate continua sa aplice masurile in cauza pana la 31 mai 2009. In absenta unei astfel de notificari, perioada de tranzitie se incheie la 31 mai 2007.

La sfarsitul perioadei de tranzitie definite la prezentul alineat, se elimina toate restrictiile mentionate anterior in prezentul alineat."

"(3^a) De la intrarea in vigoare a protocolului la prezentul acord privind participarea, in calitate de parti contractante, a noilor state membre mentionate in continuare si pana la incheierea perioadei prevazute la alineatul (1^a), Elvetia rezerva anual (pro rata temporis), in cadrul contingentelor sale globale pentru tari terte, pentru lucratorii incadrati in munca in Elvetia si pentru persoanele care desfasoara o activitate independenta, care sunt resortisanti ai Republicii Cehe, ai Republicii Estonia, ai Republicii Letonia, ai Republicii Lituania, ai Republicii Ungare, ai Republicii Polone, ai Republicii Slovenia si ai Republicii Slovace, un numar minim de noi permise de sedere (³), in conformitate cu urmatorul calendar:

"(4^a) La sfarsitul perioadei prevazute la alineatul (1^a) si la prezentul alineat si pana la expirarea unei perioade de 12 ani de la data intrarii in vigoare a acordului, se aplica dispozitiile articolului 10 alineatul (4) din acord.

In cazul in care piata fortei de munca din Elvetia sau din oricare nou stat membru care a pus in aplicare masurile tranzitorii este sau risca sa fie grav perturbata, Elvetia sau statul membru in cauza notifica aceasta situatie Comitetului mixt, pana la 31 mai 2009. In acest caz, tara care efectueaza notificarea poate continua sa aplice lucratorilor salariati angajati pe teritoriul sau masurile prevazute la alineatele (1a), (2a) si (3a) pana la 30 aprilie 2011. In astfel de cazuri, numarul anual de permise de sedere mentionat la alineatul (1a) este de:

(4^b) In cazul in care Malta se confrunta sau preconizeaza perturbari ale pietei sale a fortei de munca de natura sa ameninte in mod semnificativ nivelul de trai sau nivelul de ocupare a fortei de munca intr-o anumita regiune sau profesie si decide sa invoce dispozitiile cuprinse in sectiunea 2, «Libera circulatie a persoanelor», din anexa XI la Actul de aderare, masurile restrictive adoptate de Malta fata de celelalte state membre ale UE ar putea fi aplicate, de asemenea, Elvetiei. In acest caz, Elvetia are dreptul de a adopta masuri echivalente reciproce fata de Malta.
Malta si Elvetia pot recurge la aceasta procedura pana la 30 aprilie 2011."

"(5^a) Dispozitiile tranzitorii de la alineatele (1^a), (2^a), (3^a), (4^a) si (4^b), in special cele de la alineatul (2^a) privind prioritatea lucratorilor integrati pe piata obisnuita a fortei de munca si controalele privind conditiile de salarizare si de munca, nu se aplica lucratorilor incadrati in munca si persoanelor care desfasoara o activitate independenta care, la data intrarii in vigoare a protocolului la prezentul acord privind participarea, in calitate de parti contractante, a noilor state membre precizate la alineatele mentionate, sunt autorizati sa desfasoare o activitate economica pe teritoriul partilor contractante. Lucratorii in cauza beneficiaza, in special, de mobilitatea geografica si profesionala.

Titularii unor permise de sedere valabile pentru o perioada mai scurta de un an au dreptul la reinnoirea permiselor de sedere; epuizarea limitelor cantitative nu le este opozabila. Titularii unor permise de sedere valabile pentru o perioada de un an sau mai lunga au, in mod automat, dreptul la prelungirea permiselor de sedere. Prin urmare, acesti lucratori salariati si lucratori care desfasoara o activitate independenta beneficiaza de dreptul la libera circulatie a persoanelor stabilit in dispozitiile de fond din prezentul acord, in special in articolul 7, de la data intrarii in vigoare a acordului."

(c) La articolul 27 alineatul (2) din anexa I la acord, trimiterea la articolul 10 alineatul (2) se inlocuieste cu trimiterea la articolul 10 alineatele (2), (2^a), (4^a) si (4^b).

Art. 3. - Prin derogare de la articolul 25 din anexa I la acord, se aplica perioadele de tranzitie din anexa I la prezentul protocol.

Art. 4. - Prezentul protocol este parte integranta a acordului.

Art. 5. - Anexele I, II si III la acord se modifica in conformitate cu anexele I, II si III la prezentul protocol, care fac parte integranta din prezentul protocol.

Art. 6. - Prezentul protocol se ratifica sau se aproba de Consiliul Uniunii Europene, in numele statelor membre si al Comunitatii Europene, si de Confederatia Elvetiana, in conformitate cu propriile proceduri.
Consiliul Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana isi notifica reciproc indeplinirea acestor proceduri.

Art. 7. - Prezentul protocol intra in vigoare in prima zi a primei luni dupa data depunerii ultimului instrument de aprobare.

Art. 8. - Prezentul protocol ramane in vigoare pentru aceeasi durata si in aceleasi conditii ca ale acordului.

Art. 9. - Prezentul protocol, precum si declaratiile anexate la acesta, se redacteaza in doua exemplare in limbile ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, letona, lituaniana, maghiara, olandeza, polona, portugheza, slovaca, slovena, spaniola si suedeza, fiecare dintre aceste texte fiind autentice in egala masura.

Versiunea in limba malteza a prezentului protocol se autentifica de catre partile contractante pe baza unui schimb de scrisori. Aceasta este autentica in conditii identice cu versiunile in limbile mentionate la alineatul (1).

Acordul, precum si declaratiile anexate la acesta, redactate in limbile ceha, estona, letona, lituaniana, maghiara, malteza, polona, slovena si slovaca, se autentifica de catre partile contractante pe baza unui schimb de scrisori. Aceste versiuni sunt, de asemenea, autentice in egala masura.

ANEXA I: MASURI TRANZITORII PRIVIND DOBANDIREA DE TERENURI SI RESEDINTE SECUNDARE

1. Republica Ceha

(a) Republica Ceha poate mentine in vigoare, timp de cinci ani de la data aderarii sale la UE, normele stabilite in Legea nr. 219/1995 Sb. privind schimburile valutare, astfel cum a fost modificata, in ceea ce priveste dobandirea de resedinte secundare de catre resortisantii elvetieni nerezidenti in Republica Ceha si de catre societatile comerciale constituite in conformitate cu legislatia elvetiana care nu sunt stabilite si care nu au sucursale sau reprezentante pe teritoriul Republicii Cehe.
(b) Republica Ceha poate mentine in vigoare, timp de sapte ani de la data aderarii sale la UE, normele stabilite in Legea nr. 219/1995 Sb. privind schimburile valutare, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 229/1991 Sb. privind regimul proprietatii asupra terenurilor si altor bunuri imobile agricole si Legea nr. 95/1999 Sb. privind conditiile de transfer al terenurilor agricole si al padurilor din proprietatea statului in proprietatea altor entitati in ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri de catre resortisanti elvetieni si de catre societatile constituite in conformitate cu legislatia elvetiana care nu sunt stabilite, nici inregistrate pe teritoriul Republicii Cehe. Fara a aduce atingere altor dispozitii de la prezentul punct 1, un resortisant elvetian nu poate face in niciun caz obiectul, in ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri, unui tratament mai putin favorabil decat cel aplicabil la data semnarii protocolului sau unui tratament mai restrictiv decat cel aplicabil unui resortisant al unei tari terte.
(c) Agricultorii independenti care sunt resortisanti elvetieni si care doresc sa se stabileasca sau sa devina rezidenti in Republica Ceha nu sunt supusi dispozitiilor de la litera (b) si nici altor proceduri decat cele carora sunt supusi resortisantii Republicii Cehe.
(d) Prezentele masuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminari generale in cursul celui de-al treilea an de la data aderarii Republicii Cehe la UE. Comitetul mixt poate decide sa reduca sau sa incheie perioada de tranzitie mentionata la litera (a).
(e) In cazul in care, in perioada de tranzitie, Republica Ceha introduce conditii privind dobandirea de bunuri imobile in Republica Ceha de catre nerezidenti, conditiile in cauza se stabilesc pe baza unor criterii transparente, obiective, stabile si publice. Criteriile respective se aplica in mod nediscriminatoriu si nu fac deosebire intre resortisantii cehi si cei elvetieni.
(f) In cazul in care, la expirarea perioadei de tranzitie, exista indicii suficiente privind existenta sau riscul unor perturbari grave ale pietei terenurilor agricole din Republica Ceha, Comitetul mixt decide, la solicitarea Republicii Cehe, cu privire la prelungirea perioadei de tranzitie cu cel mult trei ani.

2. Estonia

(a) Estonia poate mentine in vigoare, timp de sapte ani de la data aderarii sale la UE, legislatia sa existenta la data semnarii prezentului protocol in ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri de catre resortisanti elvetieni si de catre societati constituite in conformitate cu legislatia elvetiana care nu sunt stabilite si nici inregistrate in Estonia si care nu au sucursale si nici reprezentante pe teritoriul acesteia. In ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri, un resortisant elvetian nu poate face in niciun caz obiectul unui tratament mai putin favorabil decat cel aplicabil la data semnarii prezentului protocol sau unui tratament mai restrictiv decat cel aplicabil unui resortisant al unei tari terte. In conformitate cu legislatia in cauza, Estonia adopta Legea privind restrictiile la dobandirea de bunuri imobile si Legea de modificare a legii privind reforma agrara, ambele fiind in vigoare de la 12 februarie 2003.
(b) Resortisantii elvetieni care doresc sa se stabileasca ca agricultori independenti si sa devina rezidenti in Estonia si care au avut resedinta legala si au desfasurat o activitate agricola timp de cel putin trei ani fara intrerupere in Estonia nu sunt supusi dispozitiilor de la litera (a) si nici altor proceduri decat cele carora sun supusi resortisantii Estoniei.
(c) Prezentele masuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminari generale in cursul celui de-al treilea an de la data aderarii Estoniei la UE. In acest sens, Comisia Comunitatilor Europene (denumita in continuare "Comisia") prezinta un raport Comitetului mixt. Comitetul mixt poate decide sa reduca sau sa incheie perioada de tranzitie mentionata la litera (a).
(d) In cazul in care, la expirarea perioadei de tranzitie, exista indicii suficiente privind existenta sau riscul unor perturbari grave ale pietei terenurilor agricole estoniene, Comitetul mixt decide, la solicitarea Estoniei, cu privire la prelungirea perioadei de tranzitie cu cel mult trei ani.

3. Cipru
Cipru poate mentine timp de cinci ani de la data aderarii sale la UE, legislatia sa in vigoare la 31 decembrie 2000 privind dobandirea de resedinte secundare.
In conformitate cu legea Cap 109 privind dobandirea de bunuri imobile (de catre straini) si legile de modificare 52/69, 55/72 si 50/90, dobandirea de bunuri imobile in Cipru de catre persoane care nu au cetatenia cipriota face obiectul unei aprobari din partea Consiliului de ministri. Consiliul de ministri a autorizat ofiterii de district sa acorde aceste aprobari in numele sau. In cazul in care bunul imobil in cauza depaseste 2 donumuri (1 donum = 1 338 m2), aprobarea poate fi acordata numai in urmatoarele scopuri:

(a) resedinta principala sau secundara cu o suprafata de cel mult 3 donumuri;
(b) spatii profesionale sau comerciale;
(c) intreprinderi in sectoare de activitate considerate benefice pentru economia cipriota.

Legea mentionata anterior a fost modificata prin Legea (de modificare) nr. 54(I)/2003 din 2003 privind dobandirea de bunuri imobile (de catre straini). Noua lege nu impune restrictii resortisantilor UE si societatilor inregistrate in UE pentru dobandirea unui bun imobil aferent unei resedinte principale si unei investitii straine directe sau pentru dobandirea de bunuri imobile de catre agenti si promotori imobiliari din UE. In ceea ce priveste dobandirea de resedinte secundare, legea prevede ca, in decursul unei perioade de cinci ani de la data aderarii Ciprului la UE, resortisantii UE care nu isi au resedinta permanenta in Cipru si societatile din UE care nu isi au sediul social, administratia centrala sau sediul principal in Cipru pot dobandi bunuri imobile in scopul de a le utiliza ca resedinte secundare numai cu autorizatia prealabila a Consiliului de ministri, care si-a delegat autoritatea ofiterilor de district, dupa cum s-a mentionat anterior.

4. Letonia

(a) Letonia poate mentine in vigoare, timp de sapte ani de la data aderarii sale la UE, normele stabilite de legea de modificare a Legii privind privatizarea terenurilor agricole (in vigoare de la 14 aprilie 2003) in ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri de catre resortisanti elvetieni si de catre societati constituite in conformitate cu legislatia elvetiana care nu sunt stabilite, nici inregistrate in Letonia si care nu au sucursale sau reprezentante pe teritoriul acesteia. In ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si paduri, un resortisant elvetian nu poate fi supus, in niciun caz, unui tratament mai putin favorabil decat cel aplicabil la data semnarii prezentului protocol sau unui tratament mai restrictiv decat cel aplicabil unui resortisant al unei tari terte.
(b) Prezentele masuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminari generale in cursul celui de-al treilea an de la data aderarii Letoniei la UE. In acest sens, Comisia prezinta un raport Comitetului mixt. Comitetul mixt poate decide sa reduca sau sa incheie perioada de tranzitie mentionata la litera (a).
(c) In cazul in care, la expirarea perioadei de tranzitie, exista indicii suficiente privind existenta sau riscul unor perturbari grave ale pietei terenurilor agricole din Letonia, Comitetul mixt decide, la solicitarea Letoniei, cu privire la prelungirea perioadei de tranzitie cu cel mult trei ani.

5. Lituania

(a) Lituania poate mentine in vigoare, timp de sapte ani de la data aderarii sale la UE, legislatia sa in vigoare la data semnarii prezentului protocol privind dobandirea de terenuri agricole si de paduri de catre resortisanti elvetieni si de catre societati constituite in conformitate cu legislatia elvetiana care nu sunt stabilite si nici inregistrate in Lituania si care nu au sucursale sau reprezentante pe teritoriul acesteia. In ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri, un resortisant elvetian nu poate face in niciun caz obiectul unui tratament mai putin favorabil decat cel aplicabil la data semnarii prezentului protocol sau unui tratament mai restrictiv decat cel aplicabil unui resortisant al unei tari terte. In conformitate cu legislatia in cauza, resortisantii si persoanele juridice elvetiene, precum si organizatiile elvetiene care nu au personalitate juridica, dar au capacitatea civila stabilita prin legislatia elvetiana, nu pot dobandi terenuri agricole si paduri inainte de sfarsitul perioadei de tranzitie de sapte ani prevazuta de Tratatul de aderare a Republicii Lituania la Uniunea Europeana.
(b) Resortisantii elvetieni care doresc sa se stabileasca ca agricultori independenti si sa devina rezidenti in Lituania si care au avut resedinta legala si au desfasurat o activitate agricola timp de cel putin trei ani fara intrerupere in Lituania nu sunt supusi dispozitiilor de la litera (a) si nici altor proceduri decat cele carora sun supusi resortisantii Lituaniei.
(c) Prezentele masuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminari generale inainte de sfarsitul celui de-al treilea an de la data aderarii Letoniei la UE. In acest sens, Comisia prezinta un raport Comitetului mixt. Comitetul mixt poate decide sa reduca sau sa incheie perioada de tranzitie mentionata la litera (a).
(d) In cazul in care, la expirarea perioadei de tranzitie, exista indicii suficiente privind existenta sau riscul unor perturbari grave ale pietei terenurilor agricole letone, Comitetul mixt decide, la solicitarea Letoniei, cu privire la prelungirea perioadei de tranzitie cu cel mult trei ani.

6. Ungaria

(a) Ungaria poate mentine in vigoare, timp de cinci ani de la data aderarii sale la UE, dispozitiile legii LV din 1994 privind terenurile agricole astfel cum a fost modificata in ceea ce priveste dobandirea de resedinte secundare.
(b) Resortisantii elvetieni care au avut resedinta legala in Ungaria timp de cel putin patru ani fara intrerupere nu sunt supusi dispozitiilor de la litera (a) si nici altor norme sau proceduri decat cele carora sunt supusi resortisantii Ungariei. In decursul perioadei de tranzitie, Ungaria aplica proceduri de autorizare bazate pe criterii transparente, obiective, stabile si publice pentru dobandirea de resedinte secundare. Criteriile respective se aplica in mod nediscriminatoriu si nu fac deosebire intre resortisantii maghiari si resortisantii elvetieni rezidenti in Ungaria.
(c) Ungaria poate mentine in vigoare, timp de sapte ani de la data aderarii sale la UE, interdictiile prevazute de Legea LV din 1994 privind terenurile agricole, astfel cum a fost modificata in ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole de catre persoane fizice nerezidente care nu sunt resortisanti maghiari si de catre persoane juridice.
(d) Resortisantii elvetieni care doresc sa se stabileasca ca agricultori independenti in Ungaria si care au avut resedinta legala si au desfasurat o activitate agricola timp de cel putin trei ani fara intrerupere in Ungaria nu sunt supusi dispozitiilor de la litera (c) si nici altor norme sau proceduri decat cele carora sunt supusi resortisantii Ungariei.
(e) Prezentele masuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminari generale inainte de sfarsitul celui de-al treilea an de la data aderarii Ungariei la UE. In acest sens, Comisia prezinta un raport Comitetului mixt. Comitetul mixt poate decide sa reduca sau sa incheie perioada de tranzitie mentionata la litera (c).
(f) In cazul in care Ungaria aplica proceduri de autorizare in decursul perioadei de tranzitie, procedurile in cauza se bazeaza pe criterii transparente, obiective, stabile si publice pentru dobandirea de resedinte secundare. Criteriile respective se aplica in mod nediscriminatoriu.
(g) In cazul in care, la expirarea perioadei de tranzitie, exista indicii suficiente privind existenta sau riscul unor perturbari grave ale pietei terenurilor agricole maghiare, Comitetul mixt decide, la solicitarea Ungariei, cu privire la prelungirea perioadei de tranzitie cu cel mult trei ani.

7. Malta

Dobandirea de bunuri imobile in insulele malteze este reglementata de Legea privind proprietatea imobiliara (dobandirea de catre nerezidenti) (Cap. 246 din codul maltez). Legea in cauza prevede urmatoarele:

a) _

(1) Un resortisant elvetian poate dobandi un bun imobil in Malta pentru uz propriu ca resedinta (nu neaparat ca resedinta principala), cu conditia sa nu detina deja o alta resedinta in Malta. Dobandirea nu este conditionata de dreptul de sedere al persoanei respective in Malta, dar este supusa obtinerii unei autorizatii care (sub rezerva unor exceptii prevazute in lege) nu poate fi refuzata in cazul in care valoarea bunului imobil este mai mare decat o valoare data indexata anual (in prezent, 30 000 Lm pentru un apartament si 50 000 Lm pentru o casa).
(2) Resortisantii elvetieni pot, de asemenea, sa isi stabileasca resedinta principala in Malta, in orice moment, in conformitate cu normele nationale aplicabile. Incheierea sederii pe teritoriul maltez nu presupune nicio obligatie de instrainare a bunurilor imobile dobandite ca resedinta principala.

b) Resortisantii elvetieni care achizitioneaza bunuri imobile in zone special desemnate prin lege (in general, zone care fac parte din proiecte de regenerare urbana) nu trebuie sa obtina autorizatii pentru achizitiile respective, care nu sunt supuse niciunor limitari in ceea ce priveste numarul, utilizarea si valoarea lor.

8. Polonia

(a) Polonia poate mentine in vigoare, timp de cinci ani de la data aderarii sale la UE, legislatia sa in vigoare la data semnarii prezentului protocol privind dobandirea de resedinte secundare. In conformitate cu legislatia in cauza, un resortisant elvetian trebuie sa indeplineasca cerintele stabilite de Legea din 24 martie 1920 privind dobandirea de bunuri imobile de catre straini, astfel cum a fost modificata (Dz. U. 1996, nr. 54, poz. 245 si modificarile ulterioare).
(b) Resortisantii elvetieni care au avut resedinta legala in Polonia timp de patru ani fara intrerupere nu sunt supusi, in ceea ce priveste dobandirea de resedinte secundare, dispozitiilor de la litera (c) si nici altor proceduri decat cele carora sunt supusi resortisantii Poloniei.
(c) Polonia poate mentine in vigoare, timp de doisprezece ani de la data aderarii sale la UE, legislatia sa privind dobandirea de terenuri agricole si de paduri. In ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri, un resortisant elvetian sau o persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia elvetiana nu poate face in niciun caz obiectul unui tratament mai putin favorabil decat cel aplicabil la data semnarii prezentului protocol. In conformitate cu legislatia in cauza, un resortisant elvetian trebuie sa indeplineasca cerintele stabilite de Legea din 24 martie 1920 privind dobandirea de bunuri imobile de catre straini, astfel cum a fost modificata (Dz. U. 1996, nr. 54, poz. 245 si modificarile ulterioare).
(d) Resortisantii elvetieni care doresc sa se stabileasca ca agricultori independenti si care au avut resedinta legala in Polonia ca persoane fizice sau juridice timp de cel putin trei ani fara intrerupere nu sunt supusi dispozitiilor de la litera (c) si nici altor norme sau proceduri decat cele carora sunt supusi resortisantii Poloniei in ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri cu incepere de la data aderarii la UE. In regiunile Warminsko-Mazurskie, Pomorskie, Kujawsko-Pomorskie, Zachodniopomorskie, Lubuskie, Dolnosl^skie, Opolskie si Wielko-polskie perioada de resedinta si de inchiriere prevazuta in teza anterioara este de sapte ani. Perioada de inchiriere anterioara dobandirii de terenuri se calculeaza individual pentru fiecare resortisant elvetian care a inchiriat terenuri in Polonia cu incepere de la data certa a contractului de inchiriere initial. Agricultorii independenti care nu au inchiriat terenuri in calitate de persoane fizice, ci in calitate de persoane juridice, pot transfera drepturile ce revin persoanei juridice in temeiul contractului de inchiriere catre ei insisi ca persoane fizice. Pentru calcularea perioadei de inchiriere anterioare dreptului de dobandire, se tine seama de perioada de inchiriere in calitate de persoana juridica. Contractelor de inchiriere incheiate de persoane fizice li se poate da o data certa retroactiv si se tine seama de intreaga perioada de inchiriere a contractelor cu data certa. Dreptul agricultorilor independenti de a-si transforma contractul de inchiriere actual in contract incheiat in calitate de persoana fizica sau in contract scris cu data certa nu face obiectul unei limite de timp. Procedura de transformare a contractelor de inchiriere este transparenta si nu constituie, in niciun caz, un nou obstacol.
(e) Prezentele masuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminari generale in cursul celui de-al treilea an de la data aderarii Republicii Polone la UE. In acest sens, Comisia prezinta un raport Comitetului mixt. Comitetul mixt poate decide sa reduca sau sa incheie perioada de tranzitie mentionata la litera (a).
(f) In decursul perioadei de tranzitie, Polonia aplica o procedura de autorizare stabilita prin lege prin care se asigura ca acordarea de autorizatii pentru dobandirea de bunuri imobile in Polonia se face pe criterii transparente, obiective, stabile si publice. Criteriile respective se aplica in mod nediscriminatoriu.

9. Slovenia

(a) In cazul in care, pana la sfarsitul unei perioade de cel mult sapte ani de la data aderarii Sloveniei la UE, intervin dificultati grave sau care ameninta sa persiste pe piata imobiliara, sau care ar putea genera o deteriorare semnificativa a pietei imobiliare a unei anumite regiuni, Slovenia poate solicita autorizatia de a adopta masuri de protectie pentru redresarea situatiei pe piata in cauza.
(b) La solicitarea Sloveniei, Comitetul mixt stabileste, printr-o procedura de urgenta, masurile de protectie pe care le considera necesare, precizand conditiile si modalitatile de punere in aplicare a acestora.
(c) In cazul unor dificultati grave pe piata imobiliara si la solicitarea expresa a Sloveniei, Comitetul mixt actioneaza in termen de cinci zile lucratoare de la data primirii solicitarii insotite de informatiile necesare. Masurile astfel stabilite se aplica imediat si tin seama de interesele tuturor partilor implicate.
(d) Masurile autorizate in temeiul literei (b) pot deroga de la normele prezentului acord in masura si pentru perioada strict necesare pentru a indeplini obiectivele enuntate la litera (a).

10. Slovacia

(a) Slovacia poate mentine in vigoare, timp de sapte ani de la data aderarii sale la UE, legislatia sa privind dobandirea de terenuri agricole si de paduri de catre nerezidenti. In conformitate cu legislatia in cauza, (un nerezident poate dobandi drepturi de proprietate asupra unor bunuri imobile situate in Republica Slovaca, cu exceptia terenurilor agricole si a padurilor. Nerezidentii pot dobandi drepturi de proprietate asupra unor bunuri imobile a caror dobandire este limitata prin reglementarea speciala stabilita prin Legea nr. 202/1995 privind controlul schimburilor valutare, astfel cum a fost modificata).
(b) In ceea ce priveste dobandirea de terenuri agricole si de paduri, un resortisant elvetian nu poate face in niciun caz obiectul unui tratament mai putin favorabil decat cel aplicabil la data semnarii prezentului protocol sau unui tratament mai restrictiv decat cel aplicabil unui resortisant al unei tari terte.
(c) Resortisantii elvetieni care doresc sa se stabileasca ca agricultori independenti in Slovacia si care au avut resedinta legala si au desfasurat o activitate agricola timp de cel putin trei ani fara intrerupere in Slovacia nu sunt supusi dispozitiilor de la litera (b) si nici altor proceduri decat cele carora sunt supusi resortisantii Slovaciei.
(d) Prezentele masuri tranzitorii fac obiectul unei reexaminari generale inainte de sfarsitul celui de-al treilea an de la data aderarii Slovaciei la UE. In acest sens, Comisia prezinta un raport Comitetului mixt. Comitetul mixt poate decide sa reduca sau sa incheie perioada de tranzitie mentionata la litera (a).
(e) In cazul in care, in perioada de tranzitie, Republica Slovaca introduce o procedura de autorizare pentru dobandirea de bunuri imobile in Slovacia de catre nerezidenti, procedura in cauza se bazeaza pe criterii transparente, obiective, stabile si publice. Criteriile respective se aplica in mod nediscriminatoriu si nu fac distinctie intre resortisantii slovaci si cei elvetieni.
(f) In cazul in care, la expirarea perioadei de tranzitie, exista indicii suficiente privind existenta sau riscul unor perturbari grave ale pietei terenurilor agricole slovace, Comitetul mixt decide, la solicitarea Slovaciei, cu privire la prelungirea perioadei de tranzitie cu cel mult trei ani.

ANEXA II:

- Anexa II la Acordul dintre Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de o parte, si Confederatia Elvetiana, pe de alta parte, privind libera circulatie a persoanelor se modifica dupa cum urmeaza.

1. La titlul "Sectiunea A: Acte la care se face trimitere" la punctul 1 "Regulamentul (CEE) nr. 1408/71, dupa «301 R 1386:...» Regulamentul (CE) nr. 1386/2001..." se introduce urmatorul text:

"12003 TN 02/02/A: Act privind conditiile de aderare la Uniunea Europeana a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace si adaptarile tratatelor care stau la baza Uniunii Europene, din 16 aprilie 2003."

2. La anexa II la acord sectiunea A punctul 1, partea introductiva "In sensul prezentului acord, regulamentul se adapteaza dupa cum urmeaza:", se modifica dupa cum urmeaza:

(a) La litera (i), privind anexa III partea A, dupa ultima mentiune, "Suedia - Elvetia", se adauga urmatorul text:

"Republica Ceha - Elvetia
Nicio conventie.
Estonia - Elvetia
Nicio conventie.
Cipru - Elvetia
Nicio conventie
Letonia - Elvetia
Nicio conventie.
Lituania - Elvetia
Nicio conventie.
Ungaria - Elvetia
Nicio conventie.
Malta - Elvetia
Nicio conventie.
Polonia - Elvetia
Nicio conventie.
Slovenia - Elvetia
Nicio conventie.
Slovacia - Elvetia
Nicio conventie."

(b) La litera (j), privind anexa III partea B, dupa ultima mentiune, "Suedia - Elvetia", se adauga urmatorul text:

"Republica Ceha - Elvetia Nicio conventie.
Estonia - Elvetia Nicio conventie.
Cipru- Elvetia Nicio conventie.
Letonia - Elvetia Nicio conventie.
Lituania - Elvetia Nicio conventie.
Ungaria - Elvetia
Nicio conventie.
Malta - Elvetia
Nicio conventie.
Polonia - Elvetia
Nicio conventie.
Slovenia - Elvetia
Nicio conventie.
Slovacia - Elvetia
Nicio conventie."

(c) Litera (o), privind anexa VI, se modifica dupa cum urmeaza:

(aa) la punctul 3 litera (a) punctul (iv), dupa cuvantul "Spania" se insereaza cuvantul "Ungaria"
(bb) la punctul 4, dupa cuvantul "Germania" se insereaza cuvantul "Ungaria"

3. La titlul "Sectiunea A: Acte la care se face trimitere" la punctul 2 "Regulamentul (CEE) nr. 574/72" dupa "302 R 410: Regulamentul (CE) nr. 410/2002 al Consiliului..." se insereaza urmatorul text:

"12003 TN 02/02/A: Act privind conditiile de aderare la Uniunea Europeana a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace si adaptarile tratatelor care stau la baza Uniunii Europene, din 16 aprilie 2003."

4. La titlul "Sectiunea B: Acte pe care partile contractante trebuie sa le ia in considerare" la punctele "4.18. 383 D 0117: Decizia nr. 117 "4.19. 83 D 1112(02): Decizia nr. 118 "4,27. 388 D 64: Decizia nr. 136..." si "4.37. 393 D 825: Decizia nr. 150.", si respectiv dupa "1 94 N: Legea privind conditiile." se insereaza urmatorul text:

"12003 TN 02/02/A: Act privind conditiile de aderare la Uniunea Europeana a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace si adaptarile tratatelor care stau la baza Uniunii Europene, din 16 aprilie 2003."

5. Pentru lucratorii care sunt resortisanti ai Republicii Cehe, ai Republicii Estonia, ai Republicii Letonia, ai Republicii Lituania, ai Republicii Ungare, ai Republicii Polone, ai Republicii Slovenia si ai Republicii Slovace, dispozitiile prevazute la alineatul (1) din sectiunea Asigurari de somaj din protocolul la anexa II se aplica pana la 30 aprilie 2011.

ANEXA III:

- Sectiunea A din anexa III la Acordul dintre Comunitatea Europeana si statele sale membre, pe de o parte, si Confederati Elvetiana, pe de alta parte, privind libera circulatie a persoanelor se modifica dupa cum urmeaza:

Acte, astfel cum au fost modificate de Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003):

(A) SISTEM GENERAL

1. 392 L 0051: Directiva 92/51/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind cel de-al doilea sistem general de recunoastere a formarii profesionale, de completare a Directivei 89/48/CEE (JO L 209, 24.7.1992, p. 25).

(B) PROFESII JURIDICE

2. 377 L 0249: Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitarii efective a libertatii de a presta servicii de catre avocati (JO L 78, 26.3.1977, p. 17).
3.398 L 0005: Directiva 98/5/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitarii cu caracter permanent a profesiei de avocat intr-un stat membru, altul decat cel in care s-a obtinut calificarea (JO L 77, 14.3.1998, p. 36).

(C) ACTIVITATI MEDICALE

Medici

4. 393 L 0016: Directiva 93/16/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind facilitarea liberei circulatii a medicilor si recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri oficiale de calificare (JO L 165, 7.7.1993, p. 1).
Asistenti medicali
5. 377 L 0452: Directiva 77/452/CEE a Consiliului din 27 iunie 1977 privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri oficiale de calificare ca asistent medical generalist, inclusiv masurile destinate sa faciliteze exercitarea efectiva a dreptului de stabilire si a libertatii de a presta servicii (JO L 176, 15.7.1977, p. 1).

Medici stomatologi

6. 378 L 0686: Directiva 78/686/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri de calificare oficiala ca medic stomatolog, inclusiv masurile destinate sa faciliteze exercitarea efectiva a dreptului de stabilire si a libertatii de a presta servicii (JO L 233, 24.8.1978, p. 1).
7. 378 L 0687: Directiva 78/687/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 privind coordonarea actelor cu putere de lege si actelor administrative privind activitatile medicilor stomatologi (JO L 233, 24.8.1978, p. 10).

Medici veterinari

8. 378 L 1026: Directiva 78/1026/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1978 privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri oficiale de calificare in medicina veterinara, inclusiv a masurilor destinate sa faciliteze exercitarea efectiva a dreptului de stabilire si a libertatii de a presta servicii (JO L 362, 23.12.1978, p. 1).

Moase

9. 380 L 0154: Directiva 80/154/CEE a Consiliului din 21 ianuarie 1980 privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri oficiale de calificare ca moasa, inclusiv masurile destinate sa faciliteze exercitarea efectiva a dreptului de stabilire si a libertatii de a presta servicii (JO L 33, 11.2.1980, p. 1).

Farmacisti

10. 385 L 0433: Directiva 85/433/CEE a Consiliului din 16 septembrie 1985 privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri oficiale de calificare in domeniul farmaciei, inclusiv a masurilor de facilitare a exercitarii efective a dreptului de stabilire cu privire la anumite activitati din domeniul farmaciei (JO L 253, 24.9.1985, p. 37).

(D). ARHITECTURA

11. 385 L 0384: Directiva 85/384/CEE a Consiliului din 10 iunie 1985 privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri oficiale de calificare in domeniul arhitecturii, inclusiv a masurilor destinate sa faciliteze exercitarea efectiva a dreptului de stabilire si a libertatii de a presta servicii (JO L 223, 21.8.1985, p. 15).

(E). COMERTUL SI DISTRIBUTIA PRODUSELOR TOXICE

12. 374 L 0557: Directiva 74/557/CEE a Consiliului din 4 iunie 1974 privind realizarea libertatii de stabilire si a libertatii de a presta servicii pentru activitatile independente si activitatile intermediarilor din comertul si distributia produselor toxice (JO L 307, 18.11.1974, p. 5).

ANEXA IV:

DECLARATIA ELVETIEI PRIVIND RECUNOASTEREA DIPLOMELOR DE MOASA SI DE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Elvetia isi rezerva dreptul de a recunoaste titularii unor diplome de moasa si de asistent medical generalist, care intra sub incidenta articolului 4 literele (b) si (c) din Directiva 77/452/CEE si a articolului 5 literele (a) si (b) din Directiva 80/154/CEE in ceea ce priveste drepturile dobandite numai dupa examinarea conformitatii calificarilor acestora cu Directivele 77/453/CEE si 80/155/CEE. In acest sens, Elvetia poate solicita sustinerea unui test de aptitudini sau efectuarea unei perioade de proba.

DECLARATIA ELVETIEI PRIVIND MASURILE AUTONOME LA DATA SEMNARII

Elvetia asigura, cu titlu provizoriu, accesul pe piata fortei de munca al cetatenilor noilor state membre, in conformitate cu legislatia sa nationala, inainte de intrarea in vigoare a dispozitiilor tranzitorii prevazute de protocol. In acest sens, Elvetia va deschide contingente specifice pentru permise de munca pe termen scurt, precum si pe termen lung, in sensul articolului 10 alineatul (1) din acord, pentru cetatenii noilor state membre, cu incepere de la data semnarii protocolului. Contingentele in cauza sunt de 700 de permise pe termen lung si de 2 500 de permise pe termen scurt, pe an. In plus, sunt admisi 5 000 de lucratori pe termen scurt pe an, pentru o sedere mai scurta de 4 luni.

DECLARATIA POLONIEI PRIVIND RECUNOASTEREA DIPLOMELOR DE ASISTENT MEDICAL GENERALIST SI DE MOASA

Polonia a luat la cunostinta de declaratia Elvetiei privind recunoasterea diplomelor de asistent medical generalist si de moasa, dar se asteapta, cu fermitate, ca Elvetia sa adere complet la articolul 4 litera (b) din Directiva 77/452/CEE si la articolul 5 litera (b) din Directiva 80/154/CEE in conformitate cu formularea in vigoare la data intrarii in vigoare a protocolului la Acordul dintre Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de o parte, si Confederatia Elvetiana, pe de alta parte, privind libera circulatie a persoanelor, incheiat in urma extinderii Uniunii Europene.